Situație extrem de tensionată în privința deciziei Curții Constituționale privind excepția de neconstituționalitate a Legii pensiilor magistraților, după trei amânări ale dezbaterii pe fond. Mâine, 11 februarie 2026, CCR ar trebui să pronunțe o hotărâre. Însă, problematica intrării în concediu paternal a judecătorului Gheorghe Stan, strategic solicitată din data de 11 februarie, crează incertitudine.
În contextul acestei tensiuni privind pensiile judecătorilor, Curtea de Apel București a judecat, astăzi, înainte de ședința CCR, cererea avocatei AUR, Silvia Uscov, prin care s-a solicitat suspendarea sau anularea decretelor de numire ale judecătorilor Dacian Dragoș, apropiat al președintelui Nicușor Dan.
Aspecte importante
Dosarul a fost audiat de judecătoarea Georgeana Viorel, șefa Secției IX Contencios Administrativ și Fiscal, care a decis respingerea cererii avocatei. Decizia nu este definitivă, urmând ca recursul să fie depus în termen de cinci zile.
Mâine, în paralel cu ședința CCR, se așteaptă o hotărâre într-un alt dosar, în care aceeași avocată AUR a solicitat suspendarea a doi judecători ai Curții Constituționale: Dacian Dragoș și Mihai Busuioc. În acest proces, judecătoare fiind Olimpiea Crețeanu.
Cererea de suspendare sau anulare a numirii judecătorului Mihai Busuioc, fiind pe rol la CCR, are termen pe 20 martie.
Această procedură are implicații majore. În cazul în care Gheorghe Stan ar fi în concediu paternal, majoritatea formată în decembrie 2025, de 5 judecători favorabili legii lui Ilie Bolojan, ar fi pusă sub semnul întrebării.
Printre susținătorii inițiativei legislative a guvernului se află chiar judecătorul Dacian Dragoș. În ipoteza în care unul dintre cei doi judecători CCR pentru care s-a solicitat suspendarea sau anularea numirii ar părăsi Curtea, ce s-ar întâmpla?
Contactat de Gândul, avocatul Iancu Toader a prezentat o ipoteză alarmantă, avertizând asupra unei posibile crize constituționale:
“Anularea numirii unor judecători CCR de către Curtea de Apel București (CAB) ar putea genera o criză constituțională majoră, creând incertitudine juridică asupra validității deciziilor emise de aceștia.
S-ar impune proceduri de înlocuire a judecătorilor de către instituțiile care i-au numit (Parlament, Președinție), iar deciziile CCR pronunțate cu participarea acestor judecători ar putea fi contestate, deși în mod normal, hotărârile CCR sunt irevocabile.
Având în vedere caracterul definitiv și obligatoriu al deciziilor CCR, consider că situația anterioară rămâne validă, fără a fi retroactiv necesară anularea efectelor nulității în privința exercitării mandatelor, astfel că hotărârile plenului Curții (în prezent, deciziile se adoptă doar în plenul de 9 membri) nu ar putea fi anulate prin căi de atac extraordinare în instanțele de drept comun.
Efectul unei hotărâri judecătorești de anulare va fi valabil doar pentru viitor.
Consecințe potențiale
Avocatul Iancu Toader a evidențiat impactul posibil al unor decizii ale CAB de suspendare sau anulare a numirii a cel puțin unuia dintre judecătorii CCR, după verdictul privind Legea reformei pensiilor magistraților.
“Impacturi concrete: mai întâi, blocarea activității CCR. Funcționarea Curții poate fi afectată dacă numărul judecătorilor activi scade sub cvorumul necesar, însă pot fi numiți alți judecători prin aceeași procedură, de către autoritățile emitente.
Apoi, contestarea deciziilor CCR: hotărâri anterioare adoptate cu participarea judecătorilor afectați ar putea fi supuse revizuirilor, deși acestea ar putea fi considerate inadmisibile.
Proceduri de remaniere: instituțiile care i-au numit trebuie să reia procesul de selecție și numire a noilor judecători. Orice hotărâre a CAB va fi foarte probabil atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, menținând incertitudinea până la o decizie definitivă.
Recomandarea autorului:
- Decizia Curții de Apel București de a menține pe funcție pe judecătorul CCR Dacian Dragoș, aprobată și de Curtea Constituțională. Ce pași următori
- Contradicția „revoltei”: aproape 100 de pensionari speciali, din cele 800 de semnături, protestează acum contra măsurilor de care beneficiază. De la judecătorii „completului negru”, până la procurorii „elită” ai DNA Ploiești, inclusiv activiști controversați și foști magistrați comuniști – toți au aderat la protestul USR/Rezist.
