Până în 2035, omenirea ar putea împărți spațiile de lucru, fabricile și chiar locuințele cu aproximativ 13 milioane de roboți antropomorfi. Într-un raport publicat de Morgan Stanley, se anticipează că acești „colegi virtuali” vor deveni parte integrantă a vieții cotidiene, iar costul anual pentru achiziționarea unuia ar putea scădea la doar 10.000 de dolari, echivalentul prețului unei mașini medii.
Prognozele sunt ambițioase, dar deja iau formă: roboți capabili să deschidă uși, să urce scări, să manipuleze unelte sau să ofere îngrijire persoanelor vârstnice sunt testați în fabrici, spitale și chiar în locuințe din Statele Unite și Asia. Până în 2050, cercetătorii estimează că un miliard de astfel de roboți vor interacționa cu societatea, ridicând probleme importante legate de locurile de muncă, etică și statutul inteligenței artificiale.
Robotul coleg: între utilitate și transformare economică
Unul dintre scenariile elaborate de analiștii Morgan Stanley prevede o creștere semnificativă a utilizării roboților antropomorfi în următorii zece ani, mai ales în sectoare precum producția, logistica, comerțul cu amănuntul sau îngrijirea la domiciliu. Prețul de 10.000 de dolari ar putea reprezenta punctul de inflexiune care va transforma acești roboți din prototipuri în angajați cotidieni.
Exemple concrete există deja. În Statele Unite, firma Agility Robotics testează modelul „Digit”, un robot capabil să manipuleze obiecte grele în liniile de producție. Compania BMW a finalizat un proiect pilot într-o fabrică din Carolina de Sud cu robotul „Figure 02”, iar în Houston, Foxconn se pregătește să introducă roboți în procesul de asamblare a serverelor Nvidia.
Coreea de Sud, lider în tehnologia robotică, dezvoltă roboți specializați în îngrijirea persoanelor vârstnice sau în însoțirea persoanelor singure, indicând că acești asistenți virtuali nu vor fi doar colegi de muncă, ci și prezențe cotidiene în gospodării.
Provocări psihologice și etice într-o lume populată de androizi
Progresul rapid al inteligenței artificiale, mai ales în recunoașterea imaginilor, procesarea limbajului și controlul mișcărilor precise, a permis crearea de roboți ce „văd” și „înțeleg” mediul înconjurător. Cu toate acestea, modelele actuale sunt limitate la sarcini specifice și nu posedă o inteligență generală similară cu cea umană.
În ciuda optimismului tehnologic, apar întrebări importante: ce impact vor avea acești roboți asupra locurilor de muncă? Vor fi utilizați pentru a sprijini sau înlocui oamenii? Estimările sugerează că până în 2050, unul din zece americani ar putea avea un astfel de robot acasă, procent care crește la 33% pentru gospodăriile cu venituri peste 200.000 de dolari anual.
Un alt obstacol este „robofobia”. Conform unui studiu relevant, până la 20% dintre oameni prezintă o teamă instinctivă față de roboți. Integrarea unui miliard de androizi într-o societate va necesita adaptare nu doar tehnologică, ci și culturală.
Roboți la ușă: între normalitate și distopie
Raportul deschide și probleme mai profunde: vor fi utilizați roboții în scopuri de supraveghere sau intervenție? Vor putea companiile să-i folosească pentru controlul accesului în clădiri sau chiar pentru „apărare” în caz de agresiune fizică? Și, poate cel mai tulburător: vor avea acești roboți vreun drept?
În prezent, roboții sunt „servitori” fără conștiință, dar progresele rapide din inteligența artificială ne obligă să anticipăm scenarii în care aceștia ar putea deveni conștienți sau, cel puțin, capabili să ne influențeze viața într-un mod semnificativ.
