Tatăl său, Constantin A. Ressu, jurist şi fost primar al Galațiului, a fost şi el pasionat de pictură, inspirându-l pe viitorul artist. În lucrarea sa „Însemnări” (1967), Camil Ressu povesteşte că pasiunea pentru pictură i-a fost transmisă de tatăl său, care obişnuia să găsească refugiu în universul artistic departe de viaţa profesională.
Anii de studiu și influenţele europene
După absolvirea liceului, Ressu a urmat cursurile Şcolii de Arte Plastice din Bucureşti, ulterior continuându-şi formarea la Iaşi, sub îndrumarea unor artişti de seamă, precum Constantin Stahi şi Gheorghe Popovici. După absolvire, şi-a perfecţionat aptitudinile în München şi Paris, unde a fost elev în atelierul lui Jean Paul Laurens, la Academia Julian. Aici, Ressu a fost profund impresionat de operele marilor maeştri clasici, dar şi de creaţiile artiştilor moderni, precum Van Gogh şi Cézanne.
După întoarcerea în România, s-a stabilit la Bucureşti, dedicându-se atât creaţiei artistice, cât şi colaborării cu publicaţii satirice. De asemenea, a realizat o serie de lucrări inspirate din viaţa rurală, printre care „Semănătorii” şi „La arat”.
Contribuţii în artă şi educaţie
În perioada interbelică, Ressu a fost un promotor al realismului social în arta românească. În 1918, a contribuit la înfiinţarea Societăţii „Arta Română”, care a promovat o viziune artistică profund legată de contexte sociale ale epocii.
Ca profesor și rector al Academiei de Arte Frumoase din Bucureşti, Ressu a format numeroase generaţii de artişti plastici. A fost recompensat cu titlul de Artist al Poporului şi ales membru al Academiei Române, iar creaţiile sale au devenit un simbol al umanismului şi autenticităţii.
Moştenirea artistică a lui Camil Ressu
Opera sa, marcată de o viziune realistă şi concisă, reflectă o profundă curiozitate faţă de viaţa rurală şi lumea ţărănească. Lucrări precum „Țărani la prânz” sau „Țărănci argeșene” surprind cu sensibilitate atmosfera satului românesc.
Ressu a excelat şi în portret, realizând lucrări memorabile dedicate personalităţilor precum Mihai Eminescu şi Tudor Arghezi. Peisajele sale, inspirate din diverse zone ale României, sunt create cu o rigoare ce aminteşte de stilul lui Cézanne.
De-a lungul vieții, Camil Ressu a lăsat o moștenire artistică impresionantă, contribuind semnificativ la evoluția artei românești.
