Marcel Ciolacu vs. George Simion. Aceasta era disputa anticipată de cele mai multe sondaje, cu două săptămâni înainte de alegeri. Pe 24 noiembrie, românii au schimbat toate calculele și au adus în finală pe Călin Georgescu și Elena Lasconi. O confruntare atât de improbabilă, încât nici nu a avut loc. Astăzi, la un an de la anularea alegerilor prezidențiale din 2024, România se află într-o stare de tulburare și dezbinare fără precedent. Conducerea a devenit un scut împotriva pericolului extremist și face tot posibilul să blocheze schimbarea la guvernare. Totul în numele democrației.
Sociologul Vladimir Ionaș și analistul politic Cristian Pîrvulescu oferă pentru GÂNDUL o analiză a stării actuale a României, la un an de la primul tur al alegerilor prezidențiale anulate.
Ce s-a schimbat în acest an pentru România?
- La un an de la primul tur al alegerilor prezidențiale – motivația anulării alegerilor rămâne un „subiect sensibil”. Reamintim că documentele referitoare la anulare, dezbaterile și pozițiile din CSAT – ce pot fi făcute publice de Nicușor Dan – sunt încă clasificate, iar opinia publică din România este în continuare confuză. În timpul campaniei electorale, Nicușor Dan a promis clarificări pentru acest subiect.
- Curtea Constituțională – care pe 6 decembrie 2024 a decis anularea alegerilor prezidențiale, rămâne în centrul atenției, în contextul scandalului pensiilor magistraților versus Guvernul Bolojan.
- Călin Georgescu – cel ce a intrat, din primul tur, în turul al doilea al alegerilor cu Elena Lasconi – este citat în judecată pentru complicitate la tentativă de subminare a ordinii constituționale. Fostul candidat este acuzat și de propagandă cu conținut legionar, fiind chemate la poliție pentru semnarea controlului judiciar.
- Austeritatea bugetară a transformat „România Corectă” – sloganul de campanie al lui Nicușor Dan – în România a taxelor și impozitelor majorate, suportate tot de cetățeni obișnuiți.
- La un an de la anularea alegerilor prezidențiale de către CCR – mai precis pe data de 6 decembrie 2024 – se pregătesc alegeri pentru București. Cursa pentru Primăria Capitalei – instituția care a desemnat președintele țării – va avea loc pe 7 decembrie.
Cronologia unor alegeri anulate. Georgescu și Lasconi, candidații din turul al doilea al alegerilor din 2024
- Duminică, 24 noiembrie 2024. – ziua alegerilor prezidențiale din 2024, primul tur. Primele rezultate parțiale indicau o finală între Marcel Ciolacu, lider al PSD, și independentul Călin Georgescu. Românii din diaspora au votat pe parcursul a trei zile.
- Marți, 26 noiembrie 2024. – Biroul Electoral Central anunță rezultatele finale ale primului tur: Călin Georgescu a obținut 2.120.401 voturi valabil exprimate (22.94%), iar Elena Lasconi 1.772.500 voturi (19.18%). Procesul-verbal a fost transmis CCR pentru validarea rezultatelor.
- 3 decembrie 2024. – Curtea Constituțională a României publică Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie, confirmând rezultatul primului tur.
- 6 decembrie 2024. – cu doar două zile înainte de al doilea tur, CCR decide anularea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale.
6 decembrie 2024. Decizie a CCR: anularea primului tur al alegerilor prezidențiale
Vladimir Ionaș: „Guvernul și Administrația Prezidențială nu țin cont de modul în care cetățenii percep măsurile”
- Vladimir Ionaș afirmă că, pentru România de astăzi, cuvântul potrivit este instabilitate, accentuată de măsurile de austeritate impuse de Guvernul Bolojan și de o comunicare deficitară în relația cu cetățenii.
„Printr-un cuvânt, aș desemna ca fiind instabil. După anularea alegerilor de către Curtea Constituțională – decizie care, în opinia mea și conform datelor actuale, nu a fost clar explicată suficient.
Societatea a fost și mai mult dezbinată în această perioadă – măsurile de austeritate ale Guvernului au pus o presiune uriașă pe o parte a populației, în timp ce alta nu a fost afectată. Pare că administrația nu-și mai face griji de modul în care percep cetățenii aceste măsuri.
Este o greșeală majoră și se prefigurează o deteriorare continuă, mai ales odată cu creșterea impozitelor pe locuințe și autovehicule, ceea ce va amplifica frustrarea, nemulțumirea și conflictele sociale. Este foarte dificil pentru actuala conducere a României să gestioneze aceste tensiuni. Singurul beneficiu aparent este perioada lungă până la următoarele alegeri parlamentare.
Vladimir Ionaș analizează situația României, la un an de la primul tur al alegerilor prezidențiale anulate
Politologul Cristian Pîrvulescu: „Societatea românească va fi mereu fragmentată” / „Ne-am jucat cu focul”
„Nu alegerile din 2024 au creat diviziuni, ci societatea românească era deja fragmentată, din motive socio-economice și culturale. Nu există consens în multe aspecte, iar istoria nu a fost niciodată un subiect unanim. Ei bine, nu accept în totalitate ideea unei unități totale și recunosc că în această țară există numeroase divergențe.”
Aș dori să menționez evoluția politicii interne – fiindcă această stare de impas a fost cauzată nu doar de rupturi sociale și regionale, ci și de activitatea nesănătoasă a PSD, care a alimentat curente absurde. La data de 24 noiembrie, se împlinește un an de la acea zi, și totodată, aceste tensiuni vin din rezultatele politicii greșite, ce a dus la această situație dificilă. Oamenii devin ceea ce sunt, în special dacă sunt manipulați sau deviază de la normele normale ale societății.”
Dezbaterea colectivă a fost dusă pe aceste planuri, nu doar de influența rețelelor sociale și a teoriilor conspirației, ci și din cauza frustrației generate de măsuri și de manipulări politice. Oamenii s-au radicalizat și au devenit mai predispuși la extreme. Acest fenomen s-a intensificat în contextul pandemiei, al situației economice și al discursurilor politice neinspirate. În plus, aceste tensiuni au fost alimentate de faptul că nu au fost contracarate eficient aceste manipulări și de lipsa unui discurs clar și unitar.
Se vede de multă vreme că România este mai vulnerabilă la destabilizare decât alte state. Situația actuală arată că această țară poate fi destabilizată mai ușor, fiind expusă la influențe externe și interne. Este clar că am jucat cu focul și am ajuns la o stare de fragilitate politică și socială.
România, izolată pe plan internațional? /Țara noastră absentă de la deciziile importante
Vladimir Ionaș: „În domeniul politicii externe, așteptăm reacții din partea liderilor europeni”
„Este evident că relația cu Statele Unite – cel puțin la nivel politic – este una rece, probabil de cea mai scăzută intensitate din ultimele două decenii. Principalul responsabil este, în opinia mea, modul în care comunicăm – partidele politice, președintele și premierul nu au știut să formuleze și să transmită clar mesajele.”
Pe plan european, România are o poziție importantă datorită dimensiunii și poziției geografice. Indiferent de conținutul politicii interne, poziția țării și numărul de locuitori conferă acces la fonduri europene și influență în instituțiile europene.
România ar putea avea un rol mai activ în politica europeană dacă politicienii ar construi relații personale solide și ar folosi aceste conexiuni. Din păcate, abordarea actuală de a aștepta reacții și de a completa punctul de vedere ulterior limitează potențialul țării. Consider că țara ar trebui să fie mai curajoasă în diplomatie și în promovarea propriilor interese în cadrul UE.
Cristian Pîrvulescu: „România nu are cum să fie la masa negocierilor, este o așteptare nerealistă”
„Din punct de vedere al suveranității externe, România nu dispune de suficiente resurse militare și economice pentru a-și asigura un statut de negocieri echitabile. Se bazează pe NATO, dar nu este o putere militară majoră. De ce ar avea drepturi mai mari decât Bulgaria, Grecia sau Polonia, care beneficiază de economii mai robuste și populații mai mari?”
Istoria recentă arată că Rusia a reușit să influențeze și să destabilizeze o parte din societatea românească, moldovenii fiind un exemplu. În privința politicii externe, subiectul nu se referă strict la România, ci la contexte mai largi, în care Planul de pace al fostului președinte Donald Trump, de exemplu, a fost contestat, fiind o inițiativă bilaterală neinvitată de celelalte state importante. Această abordare a fost considerată un eșec de către experți.
Cristian Pîrvulescu analizează situația actuală a României, la un an de la primul tur al alegerilor anulate
Își va onora Nicușor Dan promisiunea de descretizare a rapoartelor CSAT privind anularea alegerilor?
Vladimir Ionaș: „În cele din urmă, vom avea un raport public ce va prezenta dovezile”
„Nu trebuie să ne bazăm pe promisiunile președintelui, deoarece a mai încălcat două promisiuni importante: reducerea TVA-ului și implicarea în campania pentru noul primar al Bucureștiului. Totuși, cred că presiunea publicului va duce la desecretizarea anumitor documente și la prezentarea de dovezi concrete. Este foarte probabil să asistăm în curând la publicarea unui raport care să clarifice ceea ce s-a întâmplat în perioada respectivă.”
Într-un interviu pentru Cotidianul, Nicușor Dan admite că alegerile din noiembrie 2024 au fost anulate pe „bază de intuiție”, iar dovezile pot apărea ulterior, în timp ce procesul de transparență va dura ani, asemenea cazului din Marea Britanie, unde raportul a fost public după 9 ani.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Se prevede o luptă politică acerbă pentru controlul Primăriei Capitalei, în contextul coaliției de guvernare care și-a desemnat reprezentanți pentru această miză, în timp ce opoziția se unește în jurul unei femei. Sociologii anticipă „val de proteste împotriva partidelor mari” și „confruntare între PNL și USR”.
- Informații despre colaborarea dintre Horațiu Potra și Călin Georgescu, președintele României afirmând că are „informații totale despre evenimentele din seara anulării alegerilor și zilele următoare, inclusiv despre prezența lui Potra în țară”.
- Nicușor Dan – primele 5 luni, cinci mari MINCIUNI. Bine ați venit în „România sinceră”!
- Lista noilor taxe din 2026: Guvernul Bolojan pregătește impozite mai mari pe imobile, autovehicule și chirii. Ce taxe vor plăti românii începând cu 1 ianuarie.
