Ziua de 30 noiembrie 2024 a reprezentat o etapă de tranziție, într-un context în care cetățenii și formațiunile politice din România se pregăteau pentru alegerile parlamentare programate pentru 1 decembrie. Pe scena politică, decizia Curții Constituționale de a renumăra voturile din primul tur al alegerilor prezidențiale a intensificat tensiunile, iar în atmosferă plutea o posibilă schimbare istorică. Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării convocată de Klaus Iohannis în data de 29 noiembrie a adus în discuție, surprinzător, și atacurile cibernetice care ar fi vizat România în timpul campaniei electorale și alegerilor.
Tensiunea social-politisă a crescut gradual, accentuându-se pe campania electorală de pe platforma TikTok, susținută de Călin Georgescu, iar Elena Lasconi (USR), poziționată pe locul secund după primul tur, a avertizat că renumărarea voturilor ar putea reprezenta „o amenințare la adresa securității naționale”.
- După ce a obținut locul al treilea în cursa pentru președinție, Marcel Ciolacu s-a retras de la conducerea PSD și a declarat că nu va participa la cursa electorală dacă scrutinul va fi reluat de la zero. (Mai multe informații AICI)
- Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a notificat Parchetul în legătură cu campania electorală a lui Călin Georgescu, care declarase „fără cheltuieli”. (Detalii AICI)
- Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a declarat, după ședința CSAT convocată de Klaus Iohannis, că nu au fost identificate interferențe în procesul electoral. (Informații detaliate AICI)
Gândul prezintă, în mod cronologic, evenimentele care au avut loc pe scena politică din România, începând cu victoria candidaturii independente Călin Georgescu și a Elenei Lasconi (USR) în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, până la decizia Curții Constituționale din 6 decembrie de a anula scrutinul prezidențial.
Autoritatea Electorală Permanentă a anunțat, în data de 30 noiembrie, ora 07:00, finalizarea campaniei pentru alegerile parlamentare.
Totodată, AEP a specificat că în cadrul procesului electoral vor fi organizate 18.968 de secții de votare pe teritoriul României și 950 de secții în străinătate.
- Votarea la cele 18.968 de secții din România urma să înceapă duminică, 1 decembrie 2024, la ora 07:00, și să se încheie la ora 21:00, cu posibilitatea de prelungire până la 23:59 pentru cetățenii prezenți în sediul secției sau la rândul format în exteriorul acesteia.
- Votarea în afara țării a început sâmbătă, 30 noiembrie 2024, la ora 07:00, și s-a încheiat duminică, 1 decembrie 2024, la ora 21:00, ora locală în toate secțiile de votare din străinătate.
30 noiembrie 2024. Președintele AEP: Judecătorii CCR nu vor primi până pe 2 decembrie situația completă a renumărării voturilor din primul tur
Toni Greblă, președintele AEP, a anunțat, în data de 30 noiembrie, că situația integrală a renumărării voturilor din primul tur al alegerilor prezidențiale nu va putea fi transmisă până la termenul de 2 decembrie 2024 către Curtea Constituțională a României.
Problema principală a fost cea legată de renumărarea voturilor din diaspora.
„Vor fi în țară cel puțin 95% din secțiile de votare. Cred că Curtea Constituțională va putea trage concluzii privind eventualele fraude majore în cele 95% de secții pe care le va examina, și își va putea forma o opinie. În cazul în care CCR consideră necesară verificarea tuturor secțiilor din lume, termenul se va prelungi, ceea ce va complica procesul electoral”, a precizat Toni Greblă la acea vreme.
Potrivit reprezentantului AEP, întârzierea în validarea rezultatelor ar afecta tipărirea buletinelor de vot pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale.
„Nu știu ce nume să trecem pe buletinele de vot pentru turul doi. Dacă aceste buletine nu încep să fie tipărite până miercuri dimineața, nu vor ajunge la secțiile de votare sâmbătă seară. Vom tipări buletinele conform rezultatelor validate de CCR”, a adăugat președintele AEP.
Toni Greblă
30 noiembrie 2024. Decizie definitivă a CAB: Observatorii independenți, excluși de la procesul de renumărare a voturilor pentru alegerile prezidențiale
Curtea de Apel București respinge definitiv solicitarea Expert Forum privind participarea observatorilor independenți la renumărărea voturilor din primul tur al alegerilor prezidențiale din România.
Organizația Expert Forum, alături de alte ONG-uri acreditate ca observatori independenți pentru primul tur, a criticat decizia autorităților de a interzice accesul observatorilor la procesul de renumărare.
Potrivit deciziei Biroului Electoral Central, la renumărare puteau participa doar membrii birourilor electorale, personalul tehnic auxiliar și statisticienii.
Conform procesului-verbal al ședinței de judecată pronunțat de Curtea de Apel București, cererea organizației Expert Forum de a permite participarea observatorilor independenți a fost respinsă ca nefondată.
„Curtea de Apel București a admis recursul Biroului Electoral Județean Ilfov și a respins solicitarea EFOR de a fi prezenți la renumărările voturilor. Am fost eliminați de la BEJ Ilfov”, anunțat organizația criticând decizia.
30 noiembrie 2024. Klaus Iohannis, absent din spațiul public. Lasconi: „El nu vorbește, nici nu cred că există”
Pe durata perioadei de criză ce a urmat primului tur al scrutinului, președintele Iohannis a fost discret în spațiul public, fiind prezent doar la ședința CSAT din 29 noiembrie.
Klaus Iohannis
Candidata USR, Elena Lasconi, a comentat ironic că președintele nu doar că nu vorbește, dar ar fi și dispărut din peisaj.
Elena Lasconi
Aceasta a fost întrebată dacă l-a contactat pe Iohannis după clasarea pe locul al doilea în primul tur, iar ea a răspuns râzând că telefonul i-a fost pe silențios și a vorbit puțin cu fiica sa, menționând că „nu s-a uitat constant pe telefon”.
„În ziua alegerilor, telefonul mi-a fost pe silențios și cred că am vorbit în total 3 minute cu fiica mea, care nu se simțea bine. Nu am stat să verific telefonul. El (n.red. – Klaus Iohannis) nu vorbește, cred că nici nu există”, a declarat Lasconi. (Mai multe informații AICI)
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Gândul publică în exclusivitate studiile și cercetările președintelui Nicușor Dan de la Institutul de Matematică al Academiei: 23 de ani a studiat algebră abstractă și geometrie. Nicușor Dan s-a interesat de „curbe spațiale, varietăți proiective, suprafețe algebrice, fibrante vectoriale, varietăți abeliene și algebre gradate”
- Fapte relevante despre Ionuț Moșteanu. Cum l-a exclus din USR pe Nicușor Dan: „L-am împins. Era mai bine să conducem noi”
- The New York Times evidențiază modul în care liderii europeni au aflat din mass-media despre planul de pace al lui Trump pentru Ucraina. „Coaliția voinței” a evoluat în „coaliția celor ce așteaptă”
- Gândul publică scorul USR pentru campanii, pensiile magistraților și scandalul secretizării ajutorului pentru Ucraina. Liderii partidului sunt îndemnați să reitereze mesajul: „Miza alegerilor din București: continuarea proiectului Nicușor Dan sau pierderea a tot ce s-a câștigat în ultimii patru ani”
- Avocatul Toni Neacșu propune PSD-PNL soluția pentru criza-Moșteanu: „O moțiune simplă în Parlament”


