Un fermier buzoian, Gelu Panțoc, a avut nevoie de ajutor la recoltat, solicitând aproximativ 20 de muncitori. A oferit un salariu de 150 de lei net pentru 6 ore de muncă. Din cei 10 solicitanți, 5 au renunțat după prima zi.
România se confruntă cu o situație contradictorie pe piața muncii: peste 31.000 de posturi rămân vacante, conform datelor INS, în timp ce rata șomajului a crescut la 5,8%. Această discrepanță ascunde un deficit cronic de forță de muncă, lipsa candidaților potriviți și provocări ce țin de sistemul educațional și migrație.
Sectorul public reprezintă 21,5% din totalul locurilor vacante. În administrația publică sunt 3.200 de posturi vacante, în sănătate și asistență socială 2.600, iar în educație aproximativ 1.000.
Creșteri semnificative ale posturilor vacante se observă în domeniile profesionale, științifice și tehnice (solicitând expertiză), precum și în construcții și servicii administrative și suport.
Posturile vacante nu sunt întotdeauna în apropierea locuințelor șomerilor, iar calificările cerute nu se potrivesc întotdeauna cu competențele candidaților
Pentru circa două milioane de români, distanța nu constituie un obstacol, astfel că acceptă deplasări.
Aproximativ o treime dintre ei lucrează într-un alt județ, iar două treimi într-o altă localitate din același județ.
În Ilfov, navetiștii reprezintă aproape 50% din totalul forței de muncă, probabil venind în Capitală. Urmează județele Dâmbovița, Giurgiu și Ialomița, unde procentul navetiștilor este ridicat.
Lipsa forței de muncă nu se explică doar prin insuficientă disponibilitate, ci și prin dificultățile reale ale companiilor de a găsi specialiști pentru posturile vacante. Oferta nu doar că este sub nivelul cererii, dar adesea nu corespunde cerințelor tot mai complexe ale angajatorilor. Sondajele, inclusiv cel realizat de BNR, confirmă acest aspect, peste 40% din respondenți considerând lipsa personalului calificat o problemă majoră, atingând 54% la companiile mari.
La nivel european, companiile din România resimt mai intens această penurie de specialiști
Companiile din România resimt mult mai accentuat această lipsă de personal la nivelul întregii Uniuni Europene, potrivit unei analize BNR, percepția medie fiind de 8,1 puncte, cu peste 1,5 puncte peste media UE27. România se situează printre statele europene cu deficit de personal în diverse domenii, mai ales la nivelurile de calificare incipiente și cele înalte.
Care sunt cauzele? Pe de o parte, structura demografică, participarea forței de muncă fiind sub media europeană, în special la tineri, femei sau minorități. Rata NEET (tineri care nu lucrează, nu studiază și nu participă la programe de formare) este, de asemenea, printre cele mai mari din UE. De asemenea, rata de ocupare, în ciuda creșterii din 2009, este cu 10 puncte procentuale sub media UE.
Pe de altă parte, sistemul educațional contribuie la dezechilibre: mulți aleg școli profesionale sau licee orientate spre meserii, dar abandonul școlar și promovabilitatea scăzută la Bacalaureat afectează viitorul profesional calificat. Statistic, 27% dintre tinerii de vârstă liceală nu sunt înscriși la forme de învățământ superior, fapt accentuat de diferențele dintre mediul urban și rural și de o rată ridicată a sărăciei în zonele rurale.
Și în ceea ce privește competențele funcționale, România se află pe penultimul loc în UE la testele PISA 2022, aproape jumătate din elevi neputând înțelege texte simple și aplica elementele de matematică, conform unei analize BNR.
Starea pieței muncii – între structură și ciclicitate
Analizând pe domenii, deficitul este maxim la locurile de muncă cu competențe elementare (muncitori necalificați, manipularea materialelor, curățenie, ajutoare) și la niveluri înalte de calificare (IT, inginerie, sănătate). Domeniul tehnic mediu calificare pare mai puțin afectat, dar cu variații regionale.
Migrația – influență dublă
România a exportat forță de muncă, dar tendința s-a inversat în 2022-2023, migrația netă devenind pozitivă din cauza influxului de muncitori străini. Cu toate acestea, necorespondența între nivelurile de pregatire a celor plecați și a celor veniți afectează sectoarele specializate. Majoritatea noilor veniți provin din țări non-UE și ocupă în majoritate posturi necalificate, în timp ce românii mai bine pregătiți continuă să plece spre Vest.
România este prinsă într-o situație complexă: tineri deconectați de sistemul educațional și profesional, specialiști insuficienți, dificultăți de calificare și sprijin inadecvat pentru grupurile vulnerabile. Lipsa de muncă devine o caracteristică structurală a pieței muncii.
