Românii au primit în august 2025 fonduri pentru 600 de milioane de recipiente din plastic, doze și sticle cu sigla SGR depuse în automate de colectare. Cum ar arăta extinderea sistemului la alte tipuri de ambalaje și dezvoltarea acestuia în sate și comune? Ce experiență pot aborda România și țările UE care au implementat deja astfel de sisteme de peste 20 de ani?
- Acest articol a fost elaborat în cadrul proiectului transfrontalier Pulse, cu participarea Vlad Barză (HotNews.ro), Mika Bo Backhaus (Der Standard, Austria), Ana Somavilla (El Confidencial, Spania), Marina Kelava (H-Alter.org, Croația), Ieva Kniukstienė (Delfi, Lituania), Petr Jedlička (Denik Referendum, Cehia), Maria Delaney (The Journal, Irlanda) și Sarah Rost (Voxeurop, Franța).
La mai puțin de doi ani de la lansare, Sistemul de Garanție-Returnare a devenit o practică obișnuită la nivel național, iar recordurile de colectare se succed, conform datelor consultate de HotNews. Modelele de bune practici din UE indică noi oportunități pentru utilizatori. În primele opt luni din 2025, în România, rata de reciclare era de 77% pentru plastic, 71% pentru aluminiu și 70% pentru sticlă.
Suedia și Islanda au implementat sistemul încă din anii ’80
Majoritatea țărilor europene, peste 15, au sisteme de tip SGR, cele mai vechi fiind în Suedia (din 1984) și în Islanda (din 1989). Rata de reciclare pentru PET-uri în țările din Scandinavia depășește 90%, conform datelor Sensoneo, companie slovacă care furnizează platforme digitale pentru astfel de sisteme.
State precum Spania și Italia nu au încă sisteme de tip „Deposit Return Scheme”, deși în societate s-au purtat discuții în acest sens.
În ciuda lipsei unui sistem național, aceste țări dispun de infrastructură bine dezvoltată de reciclare, colectare distinctă la sursă și sisteme SGR regionale în anumite zone.
Diferite valori de garanție pentru diverse tipuri de ambalaje
Experiența de peste 15-20 de ani a arătat că sistemele SGR necesită câțiva ani pentru a ajunge la rate ridicate de colectare, iar extinderea cu noi categorii de deșeuri se realizează gradual.
Unele țări aplică diferite valori ale garanției pentru diverse tipuri de ambalaje, însă astfel de diferențieri apar doar după ce sistemul devine matur, conform analizelor internaționale prezentate.
Inițial, în România, lucrurile au evoluat lent pentru punerea în funcțiune a sistemului. Totuși, țara noastră a avansat mai rapid decât multe state din regiune, în care sistemele de colectare încă nu sunt operationale.
Germania, lider european, oferă 0,25 euro pentru ambalaje de unică folosință
Germania deține cel mai cunoscut și extins sistem de tip SGR, funcționând din 2003, cu denumirea de Pfand.
Rata de reciclare a crescut până la 98%, iar sistemul a suferit ajustări de-a lungul anilor. În prezent, Germania are peste 40.000 de automate de returnare, de șase ori mai multe decât în România.
Din 1 ianuarie 2024, sistemul german a fost extins pentru a include și ambalaje din plastic pentru produse lactate, precum laptele și băuturile din lapte.
Sistemul german include atât ambalaje de unică folosire reciclate în automate, cât și ambalaje reutilizabile, reintroduse în circuit. Garantiile pentru ambalaje variază: pentru cele reutilizabile, valorile sunt între 8 și 15 cenți, pentru cele de unică folosință fiind de 25 eurocenți.
Spania dezvoltă sisteme locale și plănuiește unul național în 2026
În 2023, Spania a reciclat doar 41% dintre sticlele de plastic, sub pragul de 70% impus de legislație. Ca răspuns, autoritățile au adoptat măsuri pentru atingerea obiectivelor europene.
Deși nu are încă un sistem național de garanție-returnare, mai multe comunități autonome implementează propriile soluții, iar în 2026, Spania va introduce Sistemul de Depozit, Returnare și Rambursare (SDDR).
Unele inițiative private au fost lansate în zonele din țară. În 2018, supermarketul Spar a instalat aparate pentru returnarea sticlelor în Insulele Canare, permitând clienților să primească bani în schimbul ambalajelor reciclate.
În Catalonia, în 2020, au fost amplasate puncte de recompensare a reciclării în gări, pentru a încuraja colectarea. Sistemul nu implică bani contra ambalaje, ci puncte acumulabile prin scanarea unui cod QR, pe care le poți schimba pentru recompense.
Croația, cu 19 ani de experiență, solicită majorarea valorii garanției
De la introducerea programului în 2006, Croația s-a remarcat printr-un sistem de colectare eficient al PET-urilor, sticlelor și dozelor metalice. Rata de recuperare variază între 77% și 87%, și a atins uneori chiar și peste 90% în anumite ani.
Garanția a fost menținută la 50 de lipa (moneda croată kuna) de aproape 20 de ani, dar în 2023, odată cu adoptarea euro, valoarea a fost redusă la 7 eurocenți, fapt criticat de ONG-uri. Începând cu 1 ianuarie 2025, garanția a fost ridicată la 10 eurocenți, și au fost adăugate ambalaje precum sticlele mici de 0,1 l și anumite tipuri de tetrapak, anterior excluse.
Unele ONG-uri recomandă ca garanția să fie de cel puțin 15 eurocenți pentru eficiență sporită.
Austria a extins semnificativ sistemul SGR în 2025
Începând cu 1 ianuarie 2025, Austria a majorat garanția la 25 de cenți pentru toate recipientele de băuturi cu capacitatea între 0,1 și 3 litri, incluzând și plasticele și dozele de aluminiu. În plus, în sistem sunt incluse și ambalaje suplimentare, precum sticlele mici și tetrapakurile.
Investițiile în infrastructură au fost susținute de fondurilor europene și naționale, în valoare totală de 97 milioane euro.
Un sondaj realizat de asociația Recycling Pfand Austria și compania de cercetare de piață Marktagent a relevat susținerea majorității consumatorilor pentru sistem, cu peste trei sferturi afirmând că îl susțin, iar 80% fiind bine informați despre proces. Potrivit estimărilor, zilnic sunt returnate între 7 și 9 milioane de ambalaje, iar ținta pentru finalul anului este atingerea unei rate de returnare de 80%. Austria urmărește să atingă 90% înainte de 2029, obiectiv european.
Chiar dacă au apărut mici probleme la introducerea noului sistem, comercianții sunt mulțumiți. Magazinele trebuie să accepte numai ambalaje pe care le vând, precum și cele recirculate.
Cehia vizează implementarea unui sistem similar până în 2026
De decenii, în Cehia, există un sistem de depozit-returnare pentru sticlele de bere, vin și sucuri. Comercianții sunt obligați să primească înapoi sticlele vândute, în majoritatea cazurilor prin automate. Percepția publică indică o funcționare satisfăcătoare, chiar dacă nu există date exacte. Există însă critici privind posibilitatea extinderii la doze și PET-uri, planificat pentru anul 2026, un termen nesigur în unele cazuri.
Planurile și evoluțiile din Cehia pot fi urmărite pentru a explora pașii următori în România și alte țări europene.
Următorul episod va aborda potențialul de avans în România și experiențele altor state europene în domeniu.
Proiectul PULSE reprezintă o inițiativă europeană pentru promovarea parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) ca parte a Activităților Multimedia prin acordul de grant LC-02772862.
Publicațiile participante includ Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), Der Standard, Austria, EFSYN și alte publicații importante din Grecia, Spania, Polonia, Bulgaria, Ungaria și Italia, precum și organizații media transnaționale precum OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța).
