Criza asociată barajului Paltinu a fost rezultatul inevitabil al unui lanț de neglijențe tehnice tolerate în timp, a unei goliri realizate fără măsuri de rezervă și fără alternative strategice, agravată de lipsa de coordonare între instituții și ignorarea avertismentelor hidrologice, afirmă Dumitru Chisăliță, specialist în energie și președintele Asociației Energia Inteligentă. Estimările indică faptul că această criză se va prelungi, deoarece pentru zilele următoare sunt prognozate ploi, care vor complica intervențiile.
Dumitru Chisăliță menționează, într-un comunicat al organizației, originea problemelor: lucrările de intervenție la barajul Paltinu erau necesare după ce verificările din vara acestui an au identificat deficiențe la vanele de evacuare de la baza lacului.
Aceasta a impus reducerea nivelului apei pentru a permite intervenții în condiții de siguranță. Ulterior, pe parcursul intervenției, o galerie de acces a barajului s-a blocat, generând necesitatea unor acțiuni urgente suplimentare.
De asemenea, ploile recente au adus un flux de depozite de aluviuni în lac, crescând turbiditatea apei peste limitele admisibile. În consecință, apa a devenit „mortar”, ceea ce a făcut imposibilă tratarea pentru consum.
Specialistul evidențiază pașii care trebuiau urmați conform celor mai bune practici internaționale:
1. Extinderea capacității de stocare a apei pentru gestionarea situațiilor de urgență
Înainte de reducerea nivelului lacului, era necesar:
- umplerea rezervorului existent la capacitate maximă
- instalarea unor rezervoare modulare temporare (containere-bazin)
- asigurarea unui minimum de 24–48 de ore de autonomie pentru toate comunitățile
2. Monitorizare hidrologică și prognoză meteo integrată
Înainte de golire se analizează:
- riscul de golire
- riscul de sedimentare și aluviuni
- scenarii de „ploaie neașteptată”
- scenarii de turbiditate extremă
Lucrările nu trebuie programate în perioade de sezon ploios intens, avertizează expertul.
Necesitatea informării populației cu cel puțin o lună înainte
3. Comunicare preventivă și planificată
Comunicațiile către populație trebuiau realizate cu cel puțin 30 de zile înainte de golire, includând calendarul nivelurilor, măsuri alternative și perioadele de restricții temporare, evitând întreruperile totale ale furnizării de apă.
Situația reală la Paltinu
În fapt, autoritățile au redus nivelul apei din lac înainte de pregătirea populației și nu au fost create surse alternative de alimentare cu apă, afirmă Dumitru Chisăliță.
De asemenea, reducerea nivelului apei a continuat în timpul unor avertizări hidrologice de cod portocaliu, ceea ce a agravat situația.
Între 27 și 29 noiembrie, ploile torențiale au adus un val masiv de aluviuni, iar turbiditatea a atins valori extrem de mari. Până atunci, nivelul lacului era menținut la cota minimă, amplificând efectul sedimentelor.
Mai mult, nu s-a aplicat un plan B eficient, acuză expertul.
Seria de erori, conform specialiștilor
În opinia lui Dumitru Chisăliță, au fost comise șapte greșeli majore de către autorități:
- Lipsa rezervelor alternative de apă
- Reducerea nivelului lacului în timpul avertizărilor de cod portocaliu
- Absenta tamponelor de apă (rezervoare pline)
- Extracția de apă din stratul inferior al lacului, cauzând turbidity extremă, ceea ce a împiedicat funcționarea Stației de Epurare Voila din cauza turbidității ridicate
- Comunicare întârziată. Populația trebuia notificată cu săptămâni înainte, nu cu câteva ore
- Lipsa coordonării între instituții: Apele Române, Hidroelectrica, ESZ Prahova, CJSU – activități desfășurate paralel, fără sincronizare, cu informare incompletă
- Inițierea lucrărilor de golire fundată pe plan incomplet
„Obturarea GF2 a fost descoperită în iunie 2025. De ce nu s-a elaborat un plan complet înainte de începerea golirii? Estimăm că, dacă erau pregătite surse alternative, rezervele erau pline, prognoza meteo era integrată, monitorizarea turbidității era în timp real, iar comunicarea era punctuală, criza s-ar fi putut evita în proporție de 70–90%,” concluzionează Chisăliță, citat într-un comunicat al Asociației Energia Inteligentă.
Perioada estimată pentru reluarea alimentării cu apă
Apa din lacuri similare celui Paltinu devine din nou clară (turbiditate normală) doar atunci când materialele de aluviuni aduse de viituri se depun pe fund, creând o zonă de colectare cu apă mai curată, la o anumită cotă.
Aceasta depinde însă de revenirea debitelor la niveluri normale, fără influențe de viituri cu materiale în suspensie, avertizează asociația. „Din păcate, pentru următoarele trei zile se anunță ploi în zonă,” adaugă specialiștii.
