În noaptea de 14 spre 15 aprilie 1912, într-unul dintre locurile reci ale Atlanticului de Nord, vaporul Titanic, cel mai mare vas construit până atunci, s-a ciocnit cu o banchiză de gheață, scufundându-se în apele adânci. Era doar la începutul unei călătorii inaugurale, transatlantică. Simbol al supremației umane, al apogeului tehnologic al modernității, visul a fost zdrobit în câteva ore. Se spune că această tragedie marchează sfârșitul epocii Belle Époque. Dincolo de speculații și interpretări ulterioare, povestea Titanicului, cu personajele ei și drame, evocă o senzație de destin, de regie divină. Generații întregi au transformat tragedia într-un mit. Cum a fost abordată catastrofa de presa românească de acum 113 ani? Suntem curioși să aflăm.
Acest articol explorează arhiva digitală Ziarele Arcanum pentru a surprinde perspectiva jurnaliștilor, scriitorilor și ideologilor vremii asupra evenimentelor din România din ultimele 150 de ani.
Scufundarea Titanicului continuă să captiveze atenția, chiar și la 113 ani distanță. Recent, BBC a publicat un articol cu analiză, rezultat din scanarea digitală a epavei. Aceste informații recente au alimentat documentarul ”Titanic: Reînvierea Digitală”, produs de National Geographic și Atlantic Productions, lansat vineri, 11 aprilie 2025, și care va fi difuzat și în zilele următoare.
O tragedie cu peste 1500 de victime
Titanicul, cel mai impunător vapor al lumii, a pornit pe 10 aprilie 1912 din Southampton, Anglia, pentru o traversare transatlantică spre New York. O călătorie ce de obicei dura 7-8 zile. Tragedia s-a produs în noaptea de 14-15 aprilie, după coliziunea cu un aisberg, la aproximativ 600 km sud-est de coasta canadiană. Moartea a peste 1500 de oameni a marcat una dintre cele mai mari tragedii din istoria modernă. Evenimentele au alimentat numeroase studii, povestiri, opere artistice și filme, inclusiv celebra peliculă a lui James Cameron.
Cronologie succintă:
- 31 martie 1909: Începe construcția vaporului la Belfast, Irlanda.
- 31 mai 1911: Lansarea Titanicului și pregătirea pentru călătorie.
- 10 aprilie 1912: Plecarea din Southampton.
- 11 aprilie 1912: Ultima escală europeană la Queenstown, Irlanda.
- 14 aprilie 1912, 1:35 p.m.: Reperarea aisbergului, prea târziu pentru evitare.
- 15 aprilie 1912:
- 12:15 p.m.: Primele semnale de salvare.
- 12:20 a.m.: Nava Carpathia se îndreaptă spre ajutor.
- 12:45 a.m.: Colaborarea bărcilor de salvare.
- 2:18 a.m.: Prora se scufundă.
- 2:20 a.m.: Titanicul se scufundă.
- 3:30 a.m.: Supraviețuitorii sunt salvați de Carpathia.
- 18 aprilie 1912, 9:30 p.m.: Sosirea celor 706 supraviețuitori la New York.
Știrea despre tragedie, și soarta supraviețuitorilor, s-a răspândit rapid în toată lumea, inclusiv în presa românească. Preocupate de situația, ziarele din Statele Unite au publicat numeroase ediții, pentru a acoperi evenimentele.
Publicațiile importante din România – Dimineața, Universul, Adevărul – au relatat evenimentele cu titluri evocatoare: „Telegrafia fără fir și pieirea lui Titanic”, „Înecarea vaporului Titanic”, „Cel mai groaznic naufragiu din istorie”, și multe altele.
În primele zile, informațiile erau contradictorii, lipseau datele, sau erau complet incorecte. Agențiile de știri, din primele informații, anunțau salvarea tuturor celor de pe Titanic, în timp ce de fapt, multe din sursele lor erau incorecte sau incomplete din cauza distanței și a limitelor tehnologice din acea perioadă.
„În această privință, nu se poate spune cert nici numărul, nici cine sunt, până ce nu se va ști dacă mai sunt și alte vapoare care au ajuns la locul sinistrului loc și dacă aceste vapoare, ajungând acolo, Titanicul se mai găsea în apă sau se scufundase ”, scria un corespondent într-unul dintre ziare. La rândul lor, jurnaliștii au relatat și diferite imagini, mărturisiri, și emoțiile pasagerilor.
Despre Titanic, relatarea presa din România prin expresii puternice, uneori poetice, precum „colos alb”, „insubmersibilul”, „visul nevins de valuri”, „colos plutitor”, „gigant al apelor”, „oraș plutitor”, „ciclop uriaș al apelor”.
În relatarea primelor zile, presa din România a prezentat și diferite perspective, emoții, și speculații. Informațiile contradictorii reflectă dificultățile de comunicare și limitările tehnologice ale epocii. Jurnaliștii români de atunci au urmarit indeaproape evenimentele pentru a transmite o imagine cat mai clara cititorilor.
Mai rămân de discutat numeroase aspecte, diverse relatări, speculații, și evenimente despre această tragedie. Jurnaliștii au încercat să prezinte toate unghiurile posibile, pentru a oferi o imagine deplină cittorilor, și au încercat să facă o evaluare a acelor evenimente.
Dincolo de relatările știrilor, presa abordă cauzele dezastrului și responsabilitatea implicaților. Diverse publicații oferă explicații despre eventualele cauze tehnice și umane.
În deceniile următoare, interesul presei românești față de Titanic continuă, interpretările adaptându-se contextului istoric.
În perioada interbelică, tragedia Titanicului a fost văzută ca o demonstrație a riscurilor modernizării și ale limitelor științei. În perioada socialistă, aceasta a fost văzută ca o ilustrare a decadenței capitalismului.
La fel ca în multe alte contexte, și în România impactul peliculei James Cameron a condus la o viziune a evenimentelor romantice.
Ce este misterios în povestea Titanicului, care continuă să capteze atenția și în zilele noastre? Pe 15 aprilie 1912, lumea s-a trezit la realitatea modernizării. Tragedia evoca un fel de hybris (orgoliu exagerat), o mândrie nemăsurată care precede căderea, o lecție din mitologia greacă, în care cineva consideră că poate depăși orice limită. Un vas considerat „de nescufundat” s-a scufundat într-o noapte glaciară. Această tragedie are ingredientele unei povești de succes.
În loc de final: toate au un început
Înainte de această tragedie, cineva a avut o premoniție. Titlul într-un ziar socialist din 1973 vorbește despre o premoniție din 1898. A fost vorba nu despre anticiparea, sau o premoniție paranormală sau biblică. Este vorba despre o carte scrisă de un scriitor american. Autorul, Morgan Robertson, în 1898, a compus o povestire în care descrie naufragiul unui vapor denumit Titan, cu un număr aparent extraordinar de similar cu Titanicul. Curiozitatea rămâne.
