Automat bancar în Damasc, 16 aprilie 2025. Credit: LOUAI BESHARA / AFP / Profimedia
Așezat pe trotuar în fața unei instituții bancare din centrul Damascului, Abu Fares, un bărbat epuizat de așteptare, se străduiește să primească o mică parte din pensie.
„Sunt aici de patru ore și nu am reușit să-mi scot pensia”, a spus bărbatul de 77 de ani, care a preferat să nu-și dezvăluie numele complet, potrivit presei siriene.
„Automatelor bancare le lipsește lichiditatea, iar cozile sunt foarte lungi”, a continuat el.
De la înlăturarea președintelui Bashar al-Assad, Siria se confruntă cu dificultăți considerabile în urma aproape 14 ani de război civil, iar sectorul bancar nu face excepție.
Sancțiunile impuse deceniile dinastiei Assad – pe care noile autorități încearcă să le atenueze – au determinat aproximativ 90% din populația siriană să trăiască sub pragul sărăciei, potrivit Organizației Națiunilor Unite.
Lipsa lichidităților a constrâns autoritățile să limiteze semnificativ retragerile de numerar, creând dificultăți majore pentru o mare parte a populației.
Înainte de înlăturarea sa, Rusia, aliat-cheie al lui Assad, deținea monopolul tipăririi bancnotelor. Noile autorități au anunțat un singur transport de bancnote din partea Rusiei, de la înlăturarea lui Assad.
Într-o țară cu un număr important de angajați în sectorul public, funcționarii trebuie să stea la coadă în fața unei sau a celor două bănci de stat, sau la automate afiliate, pentru a efectua retrageri limitate la aproximativ 200.000 de lire siriene, echivalentul pe piața neagră a aproximativ 20 de dolari pe zi.
În unele cazuri, angajații sunt nevoiți să-și ia o zi liberă doar pentru retragerea salariului. „Sunt persoane bolnave, persoane în vârstă… nu putem continua așa”, a mai spus Abu Fares.
„Dezactivăm automatelor la sfârșitul programului”
„Există o evidentă lipsă de numerar, motiv pentru care dezactivăm automatelor bancare la sfârșitul zilei”, a declarat pentru AFP o angajată a unei bănci private, care a preferat să rămână anonimă.
O coadă de aproximativ 300 de persoane se întinde în fața Băncii Comerciale a Siriei, unii chiar stând pe pământ.
Afraa Jumaa, un funcționar public, a declarat că cheltuiește o mare parte din banii retrași pe bilete de călătorie pentru a ajunge la bancă și apoi acasă.
„Condițiile sunt dificile și trebuie să scoatem salariile cât mai repede posibil”, a afirmat bărbatul de 43 de ani.
„Nu este normal să petrecem zile întregi pentru a retrage sume mici”.
Moneda națională a pierdut din valoare de la izbucnirea războiului civil în 2011, înaintea căreia dolarul era evaluat la 50 de lire siriene.
Economistul Georges Khouzam a explicat că comercianții de valută – a căror activitate a fost interzisă în timpul lui Assad – „au redus deliberat fluxurile de numerar în lire siriene pentru a genera fluctuații rapide pe piață și a obține profit”.
Muntaha Abbas, o funcționară publică de 37 de ani, a fost nevoită să se întoarcă de trei ori pentru a-și retrage salariul de 500.000 de lire siriene.
„Sunt numeroase automate bancare în Damasc, însă foarte puține funcționează”, a declarat ea.
După cinci ore de așteptare, ea a reușit în cele din urmă să retragă 200.000 de lire siriene.
