În zilele de sărbătoare, în mediul urban românesc, sunetul sirenelor mașinilor de urgență devine mai pregnant. În București, unde 15% din locuitori se declară afectați de poluarea fonică, mai ales pe timpul nopții, acest sunet este deosebit de intens. HotNews a solicitat autorităților informații despre volumul acestor sirene și standardele utilizate în alte țări.
Analizând gestionarea zgomotului emis de mașinile de urgență în diferite țări, acest articol face parte din inițiativa PULSE, un proiect european de colaborare.
„Semnalele sonore și luminoase sunt esențiale pentru un acces rapid la locul intervenției. Fără ele, am ajunge prea târziu, iar fiecare minut contează”, declară un pompier din București, cu peste 20 de ani de experiență.
Conform reprezentanților Departamentului pentru Situații de Urgență, sirenele ambulanțelor ating un maxim de 118 decibeli la un metru distanță.
Recomandarea Uniunii Europene este ca dispozitivele sonore ale vehiculelor din categoriile M și N (inclusiv ambulanțe, poliție și pompieri) să nu depășească 118 decibeli măsurați la un metru.
Unele ambulanțe folosesc sisteme acustice care pot emite mai puțini decibeli pe timpul nopții, conform informațiilor primite de HotNews.ro.
Girofarele și sirenele sunt obligatorii
„Girofarele și sirenele sunt obligatorii atunci când ne deplasăm spre o urgență, la preluarea pacientului, precum și în timpul transportului către spital”, explică o reprezentantă a Serviciului de Ambulanță București-Ilfov.
Utilizarea semnalelor acustice și luminoase în caz de urgență este reglementată prin OUG 195/2002.
„Este obligatoriu să fie folosite ambele, girofarele și sirenele. Uneori, unii ambulanțieri nu utilizează sirena, fapt pentru care sunt sancționați, întrucât utilizarea ambelor este necesară.”
Intervențiile sunt categorisite în coduri roșu și galben. Codul roșu indică urgențe care pun viața în pericol iminent, necesitând un timp de intervenție de maxim 15 minute pentru ambulanță și 8 minute pentru pompieri.
Scopul semnalelor acustice și luminoase este de a atenționa ceilalți participanți la trafic, inclusiv pietoni.
„Unele persoane sunt prompte, dar altele, eventual cu căști în urechi sau neatente, necesită o atenție și grijă sporită din partea noastră.”
15% dintre bucureșteni sunt afectați de poluarea fonică pe timpul nopții
Ambulanțele folosesc două tonuri sonore: unul mai intens între orele 06:00 și 22:00 și unul cu intensitate redusă în intervalul orar 22:00-06:00.
Valorile admisibile ale zgomotului sunt de 70 decibeli pe zi și 60 decibeli pe timp de noapte. În București, aproape 162.000 de persoane sunt expuse la zgomote peste limita admisibilă în timpul zilei și peste 257.000 noaptea.
Hărțile de zgomot, care indică nivelul de poluare fonică, sunt esențiale pentru gestionarea acestei probleme. „Poluarea este multiplă”, afirmă un fost șef al Gărzii de Mediu. Există mai mulți factori poluanți în zonele urbane, nu doar unul singur.
În București, nu există obstacole care să atenueze poluarea fonică, cum ar fi blocuri termoizolate, vegetație sau mobilier urban. Poluarea fonică variază în funcție de locație, fiind cauzată de trafic, lucrări sau sirene de urgență.
Adaptarea umană la poluarea fonică este un factor relevant, dar factorii multipli afectează starea psihologică.
„Sirenele nu sunt ușor observate, mai ales din lateral sau din spate”, atrage atenția expertul. Soluții digitale de reducere a zgomotului includ semnalizări luminoase la intersecții, marcaje pe șosea și aplicații specializate.
Psiholog: Sunetele de alarmă pot provoca atacuri de panică
„Sunetele de alarmă activează sistemul limbic și amigdala, responsabilă cu reacțiile de stres”, explică un psiholog. Acest lucru duce la producția de hormoni de stres.
Persoanele cu predispoziții anxioase, sau cu traume anterioare, pot reacționa cu atacuri de panică sau stări de furie.
„Aceste sunete au devenit o rutină, nu reprezintă o problemă, întrucât ne focusăm pe misiunea noastră”, declară un pompier.
Spania are reglementări regionale
În Spania, utilizarea sirenelor de către mașinile de urgență este reglementată la nivel național și regional, pentru a limita poluarea fonică.
Limitele pentru sirene pot varia la nivel regional sau municipal. De exemplu, în Madrid, volumul maxim este de 95 decibeli la 3 metri, iar dispozitivele trebuie să permită reducerea zgomotului pe timpul nopții.
În Barcelona, au fost implementate restricții ale utilizării sirenelor în anumite zone.
Lituania nu are o legislație specifică
Lituania nu are o legislație specifică pentru nivelul sirenelor mașinilor de urgență. Cu toate acestea, trebuie respectate standardele Uniunii Europene.
Cehia lasă la latitudinea șoferului
În Cehia, legea rutieră reglementează utilizarea semnalelor de avertizare ale mașinilor de urgență. Șoferul decide când trebuie utilizată sirena, dar nu există un standard oficial de volum. Legea permite utilizarea sirenelor în situații critice, dar nu în mediul urban noaptea, doar în situații excepționale.
Ce spune Poliția Română
Poliția Română consideră că prioritatea este intervenția în cazuri de urgență, chiar dacă acestea generează un disconfort sonor.
Utilizarea nejustificată a semnalelor de urgență este o contravenție sancționată prin amenzi.
Șoferii nu au voie să monteze mijloace speciale de avertizare neomologate.
„Legislația nu impune restricții despre un număr definit de utilizări ale semnalelor acustice sau luminoase. Omologarea urmărește respectarea standardelor de siguranță și mediu.”
După expunere repetată, creierul se obişnuieşte cu sunetele, dar acest lucru nu înseamnă că corpul nu resimte stresul.
