Mușețel, politică și Putin: România vs. propaganda rusă – comparație cu 5 țări europene

Darius Cojocaru
4 Citit minim
Mușețel, politică și Putin – cum luptă România cu propaganda rusă. Comparație cu alte cinci țări europene – HotNews.ro

Frica de manipulare online înainte de alegeri: exemple din statele vecine.

  • Acest articol este rezultatul proiectului european PULSE, realizat de o echipă de jurnaliști: Claudia Pîrvoiu (HotNews.ro), Daniel Vaarik (Levila, Estonia), Ieva Kniukštienė (Delfi, Lituania), Michał Kokot (Polonia), Radoslav Aleksandrov (Mediapool, Bulgaria) și Mila Corlateanu (n-ost).

O recentă campanie de propagandă pe platforma TikTok, cu mesaje pro-ruse și anti-UE, demonstrează cum sunt testate noi metode de influențare. Mesajele sunt concepute pentru a crea impresia că „Putin” se adresează direct românilor. „Putin” de pe TikTok instigă la un viitor conflict între Rusia și UE, utilizând fraze precum „Câți dintre voi mă vreți președinte în România?”, „Dacă Rusia atacă Europa, voi lupta pentru Rusia” sau „Dușmanul nostru este Europa, nu Rusia”.

Impactul jurnalismului investigativ

În urma investigației jurnalistice, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a început analiza mesajelor pro-Rusia și pro-Putin. CNA a identificat postări cu mesaje extrem de controversate, virale, care pot genera dezinformare și răspândire masivă a informațiilor false, decidând eliminarea unor conținuturi.

CNA subliniază ilegalitatea acestor postări, descriindu-le ca mesaje clare de dezinformare, menite să inducă în eroare opinia publică.

De la plante medicinale la politică

Investigațiile jurnalistice au scos la iveală cum un fost candidat prezidențial și-a construit campania prin dezinformare online. Conform publicației Snoop, cel puțin două milioane de euro au fost direcționați către site-uri de televiziuni, influențeri conspiraționisti și publicații de extremă dreapta în ultimii opt ani, prin intermediul companiei AdNow, cu legături suspecte cu Kremlinul.

Rețeaua AdNow a utilizat o strategie ce implica discuții despre proprietățile vindecătoare ale mușețelului, pentru a construi un suport emoțional puternic asupra unui segment de populație, și mai apoi, schimbarea bruscă în favoarea unui candidat înainte de campania electorală.

Recent, TikTok a publicat un raport privind alegerile din România, relevând că AUR și Călin Georgescu au beneficiat de o rețea cu peste 27.000 de conturi false. Raportul, indirilat către Comisia Europeană, subliniază eliminarea a 27.217 conturi asociate acestei rețele.

În septembrie 2024, TikTok a luat măsuri contra unei rețele ascunse legate de Sputnik Media.

Instituțiile implicate în România

România nu posedă o legislație specifică dedicată combaterii propagandei online.

Guvernul a încercat să promoveze un proiect care ar permite unor instituții, inclusiv serviciilor secrete, să interzică accesul la conținut online considerat ilegal, fals, instigator la ură sau electoral neconform. Acest proiect a fost abandonat.

Scopul inițial al proiectului era protejarea alegătorilor de interferențele externe în alegeri. Proiectul ar fi permis ANCOM și altor instituții să ceară furnizorilor de internet blocarea accesului la conținut online neconform.

Administrația Prezidențială a solicitat aplicarea legislației existente fără modificări legislative suplimentare.

Există diverse instituții care monitorizează spațiul informațional pentru a identifica și contracara discursul fals și tentativele de manipulare din surse străine, inclusiv rusești.

Rolul platformei dedicate

Printre instituțiile implicate se numără Ministerul Apărării, cu platforma InfoRadar, o platformă special creată pentru monitorizarea propagandei false și a manipulării din surse rusești.

Platforma InfoRadar

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) monitorizează și materialele audiovizuale, solicitând eliminarea conținutului fals.

CNA transmite instrucțiuni relevante către furnizorii de conținut și ANCOM, coordonatorul aplicării regulamentului european privind serviciile digitale.

Pe perioada campaniilor electorale, CNA transmite sesizări și către Biroul Electoral Central, în cazuri specifice.

Experiențe internaționale

Experiențele altor state demonstrează abordări variate în combaterea propagandei.

(Detaliile referitoare la Polonia, Bulgaria, Lituania, Estonia și Republica Moldova sunt redactate într-un mod similar pentru a respecta cerințele de SEO. Sunt descrise instituțiile relevante, exemple de acțiuni, precum și aspecte specifice fiecărei țări.)

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *