Dispozitivele electronice, precum televizoare, tablete, telefoane și laptopuri, au devenit omniprezente în viața modernă. Cu toate acestea, copiii mici, mai ales cei sub șase ani, sunt expuși constant la aceste tehnologii, de cele mai multe ori fără a conștientiza impactul. Cercetări recente, realizate de specialiștii medicali francezi, indică potențiale efecte negative și ireversibile asupra dezvoltării neurologice și emoționale a copiilor.
Un apel public adresat guvernului francez de către cinci organizații medicale de renume, incluzând societăți de pediatrie, psihiatrie infantilă, oftalmologie și sănătate publică, subliniază necesitatea limitării expunerii copiilor mici la ecranele digitale. Experții avertizează că tehnologia nu doar că nu contribuie la dezvoltare, ci poate avea consecințe negative majore asupra stării de sănătate și a capacităților intelectuale ale copiilor.
Creierul unui copil nu este un mini-creier de adult
Specialiștii francezi pun accentul pe faptul că copiii nu sunt versiuni miniaturi ale adulților. Creierul în curs de dezvoltare nu procesează informația digitală în același mod ca un creier matur. Chiar și conținutul educațional poate fi inadecvat pentru copiii mici, care au nevoie de experiențe practice, tactile și sociale pentru o dezvoltare armonioasă, nu de interactiuni pasive cu ecranele.
Profesioniștii din domeniul educației și sănătății observă frecvent consecințe negative ale expunerii prelungite la ecrane. Încetinirea dezvoltării limbajului, dificultăți de concentrare, probleme de memorie și hiperactivitate sunt semne tot mai des întâlnite la copii obișnuiți de mici cu dispozitivele electronice. Problemele nu se limitează doar la sfera cognitivă; expunerea digitală timpurie poate afecta grav și dezvoltarea socială și emoțională, diminuând capacitatea de interacțiune, empatie și înțelegere a lumii reale.
Inegalități amplificate de tehnologie și soluții simple, dar eficiente
Deși efectele negative ale expunerii la ecrane sunt extinse, ele pot afecta mai grav familiile cu resurse limitate. Lipsa alternative poate determina ca familiile să recurga la ecrane ca surse de divertisment sau a unui mod pasiv de supraveghere a copiilor. Astfel, copii din medii vulnerabile sunt expuși unor riscuri sporite de probleme de dezvoltare și au acces mai limitat la intervenții timpurii.
Experții propun soluții practice, accesibile tuturor: înlocuirea timpului petrecut în fața ecranelor cu activități care stimulează dezvoltarea holistică a copilului. Acestea includ cititul împreună, jocurile libere, activitățile fizice și artistice, jocurile de societate și petrecerea timpului în aer liber. Aceste alternative nu doar că susțin dezvoltarea cognitivă și emoțională, dar favorizează și relația părinte-copil, oferind beneficii pe termen lung.
Un studiu recent, comandat de președintele francez, a relevat că, între 2014 și 2015, copiii francezi între 3 și 6 ani petreceau în medie o oră și 47 de minute pe zi în fața ecranelor. Deși tehnologia a evoluat, o singură recomandare din acel studiu – interzicerea totală a accesului la ecrane pentru copiii sub 3 ani – a fost implementată.
În plus, s-au propus restricții privind accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani și limitări orare pentru adolescenți, inclusiv interzicerea utilizării rețelelor după ora 22:00.
Concluzie: protejarea copilăriei este o responsabilitate comună
„Nimeni nu ar lăsa un copil sub șase ani să traverseze singur strada”, afirmă autorii raportului.
„Atunci de ce să îl expunem unui ecran, atunci când acesta pune în pericol sănătatea și viitorul intelectual al copilului?” Este o întrebare retorică, evidențiind gravitatea situației.
În concluzie, protejarea copilăriei, într-o societate din ce în ce mai digitalizată, devine o provocare constantă, dar vitală. Părinții, educatorii și factorii de decizie politică trebuie să colaboreze pentru a crea un mediu echilibrat, adaptat nevoilor copiilor. Totul începe cu alegerile considerate responsabile și cu limitarea expunerii la dispozitive.
