Persoană fără loc de muncă, Foto: Roman Lacheev / Alamy / Profimedia
Șomajul scade la 5,5% în martie, sub media Uniunii Europene. În topul șomajului european sunt Spania, Finlanda și Grecia. În rândul tinerilor, România și Spania au rate de șomaj peste 26%, potrivit datelor Eurostat.
Spania a înregistrat consistently un nivel de șomaj mai ridicat decât media, iar, ca și în România, aproximativ jumătate din șomeri activează în economia informală, beneficiind, în același timp, de asistență socială.
În România, „mulți tineri sunt considerați șomeri, dar activează în fapt în economia subterană, a cărei amploare și diversitate a crescut”, declară un expert.
Șomajul în rândul tinerilor din mediul rural depășește 30%, deși în țară există peste 34.000 de posturi libere. Această discrepanță se datorează concentrării locurilor de muncă în marile orașe, unde oportunitățile sunt mult mai abundente comparativ cu zona rurală, unde agricultura este mecanizată, iar salariile sunt mai mici. Un expert pe piața muncii mai spune că tinerii au pretenții salariale mai ridicate și sunt atrași de activități economice informale sau ilegale, numite adesea „economie de cazinou”, unde câștigurile pot fi rapide.
Un profesor universitar, fost secretar științific al unui institut național de cercetare în domeniul muncii și consultat frecvent de Comisia Europeană pentru date legate de piața muncii din România, a discutat despre dezechilibrele economice, criza demografică, migrația tinerilor calificați și presiunea unei populații îmbătrânite.
Dezvoltarea economiei formale este însoțită de o creștere proporțională în economia informală. Statistic, mulți tineri sunt catalogați ca șomeri dar activează în această economie paralelă. Lipsa datelor precise îngreunează implementarea politicilor eficiente în domeniul muncii.
Expertul mai subliniază un efect similar cu Stolper-Samuelson, observându-se și un brain drain. Integrarea piețelor la niveluri diferite de dezvoltare duce la pierderea sectoarelor de elită în țările mai puțin dezvoltate. Tinerii calificați emigrează, în timp ce cei cu calificări mai reduse rămân în circuitul economic informal. Totodată, îmbătrânirea populației și menținerea angajaților mai în vârstă pe piața muncii pot reduce oportunitățile de angajare pentru tineri.
Impactul șomajului ridicat în Spania
Spania se confruntă cu probleme structurale, inclusiv dependența mare de turism și construcții, sectoare vulnerabile la recesiuni economice și fluctuații sezoniere.
Alte cauze ale șomajului ridicat în Spania:
- Lipsa diversificării economice: zonele cu dezvoltare industrială redusă (Andaluzia și Insulele Canare) înregistrează un șomaj semnificativ mai ridicat decât zonele industrializate.
- Predominanța contractelor temporare: piața muncii spaniole este caracterizată de o pondere ridicată a contractelor temporare, afectând stabilitatea locurilor de muncă, contribuind astfel la creșterea șomajului, în special în perioadele de criză economică.
- Rigidități ale pieței muncii: politicile vechi, influența sindicatelor și adaptarea lentă la noile condiții economice contribuie la șomajul persistent.
- Factori demografici și sociali: schimbări demografice și creșterea participării femeilor pe piața muncii.
Șomajul din Finlanda
Șomajul ridicat din Finlanda este cauzat de o combinație de elemente demografice și economice:
- Îmbătrânire demografică: structura populației finlandeze este îmbătrânită, scăderea natalității și forța de muncă redusă complică angajarea și menținerea creșterii economice.
- Necorespondență competențe/nevoie: există o discrepanță între competențele cerute de piața muncii și competențele solicitanților de locuri de muncă, mai ales pentru sectoare precum sănătate.
- Emigrarea: tinerii finlandezi migrează spre țări cu oportunități mai bune, reducând potențialul de lucrători calificați. În 2024, sectorul medical, construcții și meșteșuguri, și sectoarele de servicii personale au experimentat o mare cerere de specialiști. În contrast sectorul juridic și cel științifico-tehnologic au înregistrat surplus de specialiști.
- Neconcordanță cerere/ofertă: diferențele în așteptările salariale și condițiilor de muncă între cerere și ofertă contribuie la situații de șomaj.
