„Dacă ne simțim nemulțumiți de spitale și școli acum, să vedem cum vom fi după această austeritate fără precedent”, avertizează un reputat economist român din Copenhaga, într-un interviu. Cornel Ban atrage atenția asupra riscurilor pe care le implică măsuri radicale, experimentate și în alte state UE, precum Ungaria și Polonia. Situația diferă, și efectele vor fi diferite, susține el, prezentând argumente relevante. Interviul dezvăluie un scenariu care ar putea conduce la o sărăcire accelerată.
- „Pe scurt, dacă aș fi alegătorul Simion, aș întreba: cum să justificați reduceri de impozite în aceste condiții, fără a risca falimentul? De unde vor veni resursele financiare?”
- „Nu vom ajunge ca Polonia, pentru că economia și statul nostru sunt mult mai fragile. Șansele sunt să nu ajungem nici ca Ungaria, care are un sistem fiscal mai performant și un sector industrial mai dezvoltat.”
- „Dacă dorim suveranism, atunci trebuie să acceptăm că liderii europeni cu viziuni similare nu vor susține fondurile europene pentru țările din est, inclusiv pentru România și Ungaria.”
- „România are o creștere fragilă și un stat slab din punct de vedere fiscal, susținut de surse externe, atâta timp cât mai există capital de încredere – resursă ce se va restrânge la un cerc suveranist, mult mai îngust, în UE.”
- „Am auzit ‘experți’ suveraniști spunând: ‘Dacă Trump a putut, de ce nu putem noi?’. Este îngrijorător că astfel de afirmații sunt vehiculate de persoane care doresc să conducă o țară. Cum să compari România cu o țară fără risc valutar (…), când economia SUA este susținută de o serie de factori de putere?”
În interviul acordat Digi 24, după câștigarea primului tur al alegerilor prezidențiale, George Simion și-a rezumat planul electoral: dorește să desemneze un alt premier sau organizarea de alegeri anticipate.
Liderul AUR a anunțat, printre alte măsuri, intenția de a reduce numărul funcționarilor publici cu jumătate de milion. De asemenea, reprezentanții partidului au reiterat ideea naționalizării unor companii strategice, inclusiv OMV-Petrom, în eventualitatea în care vor ajunge la putere.
Posibilitatea unui guvern AUR, condus de Călin Georgescu, nu este exclusă în contextul politic actual. După demisia lui Marcel Ciolacu, România are un premier interimar, Cătălin Predoiu.
Până la alegerile din 18 mai, situația politică se reflectă deja în economie. Cursul euro a depășit pentru prima dată pragul de 5 lei. Alte efecte pot apărea după al doilea tur al alegerilor prezidențiale.
Cornel Ban. Fotografie din arhiva personală
De ce situația din Polonia și Ungaria este diferită
– Pentru prima dată, cursul euro a depășit 5 lei (5,03 lei). Știrea apare la doar două zile după victoria detașată a lui George Simion în primul tur prezidențial. Cum veți explica celor care susțin că nu există o legătură între aceste două evenimente?
– Cornel Ban: Legătura este evidentă și s-a observat și în cazul dolarului, care a pierdut din valoare după un entuziasm inițial față de Trump. Reacția piețelor este un fenomen global, nu doar în România, atunci când există instabilitate politică și ascensiunea liderilor neconvenționali.
Problema nu constă în caracterul iliberal în sine, ci în manifestarea lui în țări cu economii fragile, cu deficite record atât bugetare, cât și curente, unde importurile depășesc cu mult exporturile.
Din perspectiva piețelor, toleranța față de iliberalism variază în funcție de context. Modelul polonez a funcționat într-un cadru de creștere robustă și surplus bugetar, care nu se regăsește în România, datorită unor politici fiscale defavorabile.
În aceste condiții, investitorii expuși unor țări cu risc politic ridicat și situație fiscală precară tind să investească în țări cu un profil economic mai favorabil, precum Polonia, deoarece economia globală este interconectată.
