Într-o lume din ce în ce mai conectată digital, un incident recent din Chicago a stârnit interes internațional. Un bărbat din Illinois, Nikko D’Ambrosio, a încercat să dea în judecată compania Meta, administratorii unui grup de Facebook și zeci de femei care interacționau într-un spațiu online. Motivul? Comentarii care nu i-au convenit într-un grup privat de Facebook, intitulat „Ne întâlnim cu același tip?”. Această comunitate virtuală servește ca un spațiu unde femeile împărtășesc experiențe despre comportamentul problematic al unor bărbați.
D’Ambrosio a intentat proces pentru defăimare, încălcare a intimității, divulgare de informații personale și încălcare a dreptului la imagine, după ce a fost menționat în discuțiile grupului. Totuși, judecătorul federal Sunil R. Harjani a respins în totalitate procesul, constatând că acțiunea nu prezintă temeiuri solide și că afirmațiile făcute despre reclamant nu pot fi considerate defăimare în accepțiunea legală.
În detaliu, instanța a hotărât că declarațiile utilizatoarelor grupului nu conțineau afirmații false, ci opinii subiective, ceea ce este permis de lege, chiar dacă persoana menționată nu le găsește plăcute.
Când opiniile devin arme… sau nu chiar
Grupul „Ne întâlnim cu același tip?” nu este doar o curiozitate online. A devenit un fenomen social unde femei (în principal heterosexuale) împărtășesc experiențe cu bărbați care mint, înșeală sau își pierd brusc contactul (ghosting). Unii dintre acești bărbați au fost identificați că se întâlnesc simultan cu mai multe femei, fără ca acestea să știe una de cealaltă. De aici și numele grupului – pentru că uneori, răspunsul la întrebarea „ne întâlnim cu același tip?” este da.
Conținutul grupului este disponibil doar pentru membrii invitați, ceea ce nu l-a împiedicat pe D’Ambrosio să afle despre el. În loc să ignore sau să ceară retragerea comentariilor, acesta a optat pentru o acțiune legală amplă, implicând Meta, administratorii și chiar părinții unor femei care l-au menționat.
Argumentele lui D’Ambrosio nu au convins instanța. Judecătorul Harjani a subliniat că opiniile, oricât de neplăcute ar fi pentru persoana menționată, nu constituie defăimare. Nu au existat dovezi că imaginea bărbatului a fost folosită în scopuri comerciale, ceea ce era necesar pentru aplicarea legii privind dreptul la imagine în Illinois.
Cum reflectă acest caz puterea (și limitele) rețelelor sociale
Acest proces eșuat ridică întrebări importante despre libertatea de exprimare online și dreptul femeilor de a-și împărtăși experiențele personale în spații sigure. Grupuri precum „Ne întâlnim cu același tip?” oferă un mediu unde femei se pot proteja reciproc și evita relații toxice sau chiar periculoase. Faptul că bărbații menționați în aceste grupuri nu pot acționa legal doar pentru că nu le convine ceea ce se spune despre ei este un precedent semnificativ pentru libertatea de exprimare în era digitală.
Platforma Facebook a fost criticată pentru gestionarea discursurilor defăimătoare sau a hărțuirii online, dar de această dată, ironic, rețeaua socială s-a poziționat alături de libertatea de exprimare. Acțiunea lui D’Ambrosio pare mai degrabă o încercare de intimidare a femeilor decât o acțiune bazată pe dovezi.
Într-o societate din ce în ce mai tensionată, unde aplicațiile de relaționare sunt adesea toxice, astfel de grupuri devin o formă de protecție online. Recunoașterea validității lor de către instanțele americane arată că justiția se adaptează cerințelor digitale.
Ce învățăm din acest incident?
Dacă folosești aplicații de întâlniri sau ai avut experiențe dificile, un grup unde poți discuta deschis este prețios. Astfel de grupuri nu sunt doar bârfe, ci unelte reale de protecție într-o lume unde comportamente problematice sunt uneori mascate de anonimatul online. Experiența demonstrează că poți fi sincer online, fără a minți sau ataca gratuit. Opiniile tale contează și sunt protejate de lege.
De asemenea, ar trebui să te gândești dacă cineva pe care l-ai întâlnit online încearcă să controleze părerile tale. Dacă cineva amenință cu acțiuni legale doar pentru că ai relatat o experiență, acest lucru indică toxicitate comportamentală. În loc de vinovăție, împărtășește-ți experiențele cu ceilalți.
Și da, uneori e bine să te întrebi: „Ne întâlnim cu același tip?” Pentru că uneori, răspunsul te poate salva de mai mult decât o inimă frântă.
