O anchetă vastă realizată de Wall Street Journal evidențiază acuzații grave la adresa gigantului Meta, proprietar al Facebook și Instagram. Conform unui document intern al companiei, consultat de jurnaliștii americani, **în 2022, 70% dintre noii clienți care au achiziționat spațiu publicitar pe platforme promovau înșelăciuni, produse ilegale sau de calitate discutabilă.**
Expresiile utilizate în raport sunt clare: **Meta este descrisă ca „un pilon al economiei globale de fraudă online”,** o acuzație care pune la îndoială capacitatea și voința companiei de a-și controla mediul publicitar. În replică, Meta susține că datele sunt „depășite” și că, între timp, a crescut semnificativ investițiile în combaterea acestui fenomen.
Publicitate care susține rețelele de înșelători
Fraudele pe Facebook și Instagram nu sunt o noutate, dar amploarea lor este acum evidentă. Înșelăciunile variază de la comentarii automate la reclame sponsorizate frauduloase, care promovează produse false, campanii caritabile inexistente sau reduceri fictive. Unele folosesc, fără permisiune, imaginile unor personalități celebre – cum ar fi actorii Jamie Lee Curtis sau Brad Pitt – pentru a părea credibile.
Un exemplu concret din ancheta Wall Street Journal este o mică firmă de bricolaj din SUA, **Half-Off Wholesale**, al cărei logo și produse au fost folosite fraudulos în **peste 4.400 de reclame false**. În același timp, firma reală a publicat doar 15 reclame autentice. Comentariile negative ale victimelor înșelăciunilor au fost, ironic, postate pe pagina oficială, afectând reputația companiei reale.
„Scamdemia” globală și rețelele de exploatare
Conform studiului, o mare parte din aceste înșelăciuni provin din **Asia de Sud-Est**, o regiune descrisă ca un „laborator global al înșelăciunilor online”. Aici, mii de persoane sunt recrutate – uneori sub amenințarea violenței – pentru a lucra în call center-uri sau ferme digitale, unde sunt obligate să gestioneze conturi false, reclame frauduloase și pagini de phishing.
Procurorul Erin West, din comitatul Santa Clara (California), afirmă că Meta are capacitatea de a combate eficient aceste rețele, dar „este reticentă în a impune reguli mai stricte, temându-se de pierderea veniturilor din publicitate”. Un raport al US Institute for Peace, la care a colaborat și Erin West, descrie fenomenul ca o amenințare transnațională cu implicații în traficul de persoane și sclavie modernă.
Meta se apără: „Am investit în combaterea înșelăciunilor”
Într-un răspuns transmis publicației americane, un purtător de cuvânt al Meta a afirmat că firma a intensificat lupta împotriva conținutului fraudulos, inclusiv prin aplicarea unor sisteme de **recunoaștere facială**, alerte pentru utilizatori, colaborări cu bănci și companii private pentru identificarea schemelor frauduloase.
Totuși, conform documentelor analizate de WSJ, Meta aplică sancțiuni publicitarilor lent și moderat: **până la 32 de avertismente pot fi emise înainte ca un cont să fie blocat definitiv**, iar în unele cazuri, numai după ce angajații Meta semnalează nereguli direct. Motivul? **Peste 160 de miliarde de dolari** au fost încasați de Meta anul trecut din publicitate – un motiv suficient, spun criticii, pentru ca platforma să evite reguli stricte care ar descuraja cumpărătorii de reclame.
Un model economic bazat pe înșelăciuni?
Meta se apără, susținând că documentul pe care se bazează acuzațiile este vechi, iar între timp compania a făcut progrese. Într-un comunicat din 2024, Meta a anunțat că **a închis peste 2 milioane de conturi legate de fraude organizate, iar aproape 70% dintre acestea au fost detectate în mai puțin de o săptămână de la creare.**
Cu toate acestea, criticii subliniază că **Meta continuă să nu-și asume responsabilitatea legală** pentru conținutul promovat de utilizatori, invocând protecția oferită de Sețiunea 230 a legislației americane, care exonerează platformele de responsabilitate pentru conținutul publicat de terți.
Cu toate acestea, tonul din ce în ce mai ferm al anchetelor și rapoartelor independente sugerează că presiunea asupra Meta ar putea crește, inclusiv la nivel legislativ. Pentru moment, însă, realitatea este una incomodă: **înșelăciunile digitale nu doar că prosperă pe platformele Meta, ci par a fi, cel puțin parțial, tolerate.**
