Soția antrenorului Răzvan Lucescu, Ana Maria Lucescu, a vorbit despre calea ei către meseria de traducătoare într-un interviu. Ea a dezvăluit că pasiunea pentru limbile străine a fost prezentă dintotdeauna. În fiecare loc în care a locuit, s-a străduit să învețe limba locală, pentru a putea comunica cu locuitorii și a înțelege mai bine obiceiurile și tradițiile lor, explorând astfel bogăția culturală a fiecărei țări.
Cum a învățat limba soția lui Răzvan Lucescu
În 2014, mutându-se în Grecia, Ana Maria Lucescu a început să studieze limba greacă modernă, dezvoltându-și o profundă pasiune pentru aceasta. După ani de studiu asiduu, și promovarea unui examen pentru un nivel avansat de competență lingvistică, a dorit să exploreze noi orizonturi în domeniul lingvistic.
Profesorul său, Evanthia Papaefthimiou, a fost cel care a stimulat-o să se aventureze în lumea traducerilor. A ales o carte dintr-un grup de opțiuni, datorită mai multor motive. În primul rând, orașul Salonic, în care locuiește și astăzi, a fost prezentat în roman, ea simțindu-se profund legată de acest loc. Totodată, genul istoric al romanului a fost o altă cauză ce a contribuit la decizia sa.
De asemenea, titlul cărții i-a trezit amintiri din copilărie, evocându-i amintiri plăcute din lectura unor povești celebre
”Cartea a avut un succes important în Grecia,depășind 60.000 de exemplare vândute. Sper ca și versiunea românească,editată de Curtea Veche Publishing, să trezească un interes similar în rândul cititorilor români. Traducerea, de 544 de pagini, a fost o experiență extrem de frumoasă, deși dificultă”, a declarat Ana Maria Lucescu.
De la ASE la traducător
”Niciodată nu m-am gândit că voi deveni traducător. Am absolvit ASE-ul în urmă cu mulți ani și am lucrat ca economist. Am gestionat societăți comerciale și am urmărit cursuri de management și de analiză financiară”, a mai spus Ana Maria Lucescu.
Ea a adăugat detalii despre romanul tradus: ”Am tradus romanul de cel puțin două ori. Stilul bogat și expresiv al autorului, Isidoros Zourgos, a făcut ca munca de traducere să fie o provocare apreciată. Initial am tradus cu multă plăcere, însă am înțeles că necesit un fundament teoretic solid. Procesul de transfer dintr-o limbă în alta este complex și uneori cercetarea este mai importantă decât traducerea propriu-zisă”.
