Celebrul pictor Henri Matisse și designerul Yves Saint-Laurent s-au inspirat din această piesă vestimentară. Cântăreața britanică Adele a purtat o astfel de piesă într-o ședință foto pentru revista Vogue. Marca Louis Vuitton a inclus-o în una dintre colecțiile sale de lux sezoniere, numită „By the Pool”.
Diana Șoșoacă, George Simion și Călin Georgescu: Admiratori ai iei
Recent, bluza tradițională românească, brodată și purtată în special de femeile din mediul rural, a câștigat noi admiratori: politicienii naționaliști din România, care o văd ca o emblemă a devotamentului față de națiune și tradiții.
Diana Șoșoacă, o activistă de extremă dreapta, a integrat bluza – cunoscută în română drept „ie” – în imaginea sa politică. Ea apare rar în public îmbrăcată diferit.
George Simion, un candidat naționalist care a candidat la alegerile prezidențiale din mai 2025, este, de asemenea, un admirator, la fel ca și mulți dintre susținătorii săi.
Călin Georgescu, un ultranaționalist care a câștigat primul tur al unor alegeri prezidențiale ulterior anulate, și-a concentrat campania pe videoclipuri TikTok, în care apărea îmbrăcat în ie, călare pe un cal alb, printre alte imagini.
Pentru liberali, această situație a creat neajunsuri.
Alina Dumitriu, lideră a unui grup bucureștean de susținere pentru persoanele cu HIV, a declarat că îi plăcea să poarte ia, dar a încetat să o mai facă din cauza instrumentalizării ei de către extremişti.
„Făcea parte din tradiția noastră și era pentru toată lumea”, a adăugat ea. „Dar ei au transformat-o într-un simbol naționalist, în simbol al excluderii – pentru oameni puri și morali.”
Naționaliștii acuză liberalii de trădare
Naționaliștii din România acuză liberalii că ignoră valorile tradiționale, afirmând că se închină în fața Uniunii Europene, de care România face parte din 2007.
Eforturile lor de a se conecta la tradiție nu au condus la succes în alegerile prezidențiale, unde Simion a pierdut.
În timp ce unii progresiști au renunțat la ie, alții consideră că un boicot ar fi o concesie pentru politicieni.
„Bunica și străbunica mea coseau și purtau ii cu mult înainte ca extrema dreaptă să le instrumentalizeze”, a declarat Daniel Stanciu, proprietar de afacere.
Stanciu colaborează cu croitorese din mediul rural pentru producerea și vânzarea de ii brodate.
O afacere cu ii
„Oamenii presupun că sunt cu Simion din cauza ceea ce vând”, a menționat Stanciu, de la Muzeul Național al Satului din București.
A primit un telefon de la o femeie care a renunțat la cumpărare după ce i-a spus că nu-l susține pe Simion.
Ia, a concluzionat Stanciu, „aparține tuturor, nu doar lor.”
Raluca Mihăilescu, studentă, a participat la un miting electoral pentru adversarul lui Simion.
Ea a spus că bluzele tradiționale cu broderii nu sunt stilul ei, însă consideră că acțiunea naționaliștilor afectează cultura românească.
Admiratorii de ii sunt mai puțin deranjați de deturnarea politică și mai mult de ceea ce consideră a fi o apropiere culturală.
Andreea Tănăsescu, admirabilă a modei tradiționale, a spus că nu are nicio problemă cu inspirația lui Yves Saint-Laurent, dar a criticat imitațiile fără menționarea sursei din marcile Louis Vuitton şi Shein.
UNESCO recunoaşte importanţa iei
În 2022, UNESCO a declarat ie parte din identitatea culturală a României.
Acest fapt nu a impiedicat naționaliștii să-și instrumentalizeze în mod controversat această piesă vestimentară.
Ia „este ca un certificat de naștere”, specificând nu doar apartenența la națiune, ci și la o localitate. „Am trecut prin decenii de comunism și multe alte necazuri, dar ia românească a rămas mereu la fel și face parte din noi toți”, a exprimat Tănăsescu.
Experţi subliniază că există diferenţe esenţiale între ii, chiar dacă acestea par similare.
Dr. Isfanoni, etnolog la Muzeul Satului, a evidențiat eforturile politicianilor de a exploata elementul de tradiție.
Un lider fără ie
Naționaliștii, cum sunt domnul Simion și doamna Șoșoacă, doresc să proiecteze o imagine a adevăratei Românii, dar este doar un abuz de tradiție.
În România, disparitatea între urban și rural a fost un element central al politicii, iar ia a devenit o modalitate de a conecta elitele cu poporul.
Dr. Isfanoni a notat faptul că ultimii membri ai familiei regale au purtat ie, pentru a-și marca apartenenţa la cultura românească.
Un lider care a evitat ia a fost Nicolae Ceaușescu.
O ie autentică, o investiție
O ie autentică, brodată manual, poate costa mii de dolari.
Prețurile ridicate au stimulat producția industrializată, punând în dificultate artizanii tradiționali.
Nicoleta Uță, asistentă pe ambulanță, a observat dispariția meșteșugului tradițional și a lansat un curs de broderie.
„Politicienii poartă ii false și dau un exemplu prost. Trebuie să ne întoarcem la tradiții, dar la tradiții autentice”, a subliniat ea.
