În campania electorală, Nicușor Dan a susținut un guvern european condus de Ilie Bolojan, care ar avea cele mai mari șanse.
Însă, noul guvern trebuie să ia rapid măsuri pentru rezolvarea unor probleme de durată.
Rezolvarea problemelor bugetare
Anul trecut, România a încheiat cu un deficit bugetar de 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB), reprezentând diferența dintre venituri și cheltuieli.
Având în vedere că veniturile naționale sunt de aproximativ 30% din PIB, deficitul reprezintă o treime din suma colectată și un sfert din cheltuielile totale ale țării.
Tratatele europene stabilesc o limită de 3% din PIB pentru deficitul bugetar.
Guvernul anterior, condus de Marcel Ciolacu, și-a propus o țintă de 5%, ulterior ridicată la 7% din PIB, însă cifrele au fost depășite.
În primele trei luni ale acestui an, deficitul a fost de 2,3% din PIB. Conform Economedia, Comisia Europeană estimează că deficitul final pentru anul curent va ajunge la 8,6% din PIB.
Evitarea retrogradării la junk
România trebuie să ia rapid măsuri pentru reducerea deficitului, pentru a evita retrogradarea la categoria junk de către agențiile de rating financiar.
Pentru a evita această situație, sunt necesare măsuri solide.
Potrivit unor informații din presa națională, autoritățile au luat în calcul creșterea TVA de la 19% la 21%, precum și majorarea impozitului pe salarii, pe dividende.
De asemenea, se discută și despre impozitarea proprietăților imobiliare și introducerea unei noi taxe auto, conform obligațiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Taxarea inversă la TVA
Nicușor Dan a declarat că nu va aproba majorări de TVA și că va numi un premier care să nu le promoveze. El a mai precizat că nu va promulga legi care duc la creșterea TVA.
Cu toate acestea, o altă măsură legată de TVA a fost propusă în ultimele zile: taxarea inversă.
Această măsură este susținută de avocatul Gabriel Biriș și de consilierul Băncii Naționale a României, Eugen Rădulescu.
„Avem pierderi de peste două miliarde de euro anual din TVA. Nu mai vorbim de nepriceperii, ci de fraudă. În timp ce în alte țări europene media neîncasărilor este de 5%, la noi ajunge la 35% de zeci de ani. Taxarea inversă este o soluție tehnică care ar putea rezolva radical această problemă.”
Eugen Rădulescu – consilier BNR
Eliminarea risipei
O altă problemă importantă pentru viitorul guvern este reducerea cheltuielilor. Cheltuielile guvernamentale sunt concentrate în proporție de 90% pe pensii și salarii.
Nicușor Dan a declarat joi necesitatea de a reduce cheltuielile publice cu 30 de miliarde de lei.
Există posibilitatea de a reduce risipa prin eliminarea investițiilor inutile, subvențiilor pentru partide sau pensiilor speciale.
Reducerea sau eliminarea pensiilor speciale necesită o analiză aprofundată, deoarece măsurile anterioare în această direcție au fost respinse de Curtea Constituțională.
Renegocierea PNRR
Renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu Comisia Europeană este o misiune complexă pentru viitorul guvern.
Progresele sunt îngreunate de nefinalizarea reformelor asumate de guvernul anterior.
Există disensiuni cu Comisia Europeană pe mai multe aspecte:
- decăpușarea companiilor de stat
- reforma pensiilor speciale
- reforma fiscală
- reforma salarizării bugetare
- proiectele de construcție a spitalelor prin PNRR
- închiderea cărbunelui și promovarea energiei eoliene offshore.
Reducerea inegalităților sociale este o prioritate, mai ales după alegerile prezidențiale.
Conform datelor Eurostat, România se află pe locul doi în Europa în ceea ce privește riscul de sărăcie și excluziune socială, cu 27,9% din populație afectată.
Mai mult de un sfert dintre copiii români (peste 250.000) se culcă flămânzi, conform unui studiu World Vision România, citat de Digi24.
