Funcțiile în discuție
În negocierile pentru formarea unui nou guvern, sunt vizate nu doar funcția de prim-ministru și câteva ministere-cheie, ci și alte poziții importante în stat, cum ar fi conducerile serviciilor, șefia Curții Constituționale și eventualele noi numiri. Este posibilă și candidatura unui candidat susținut de mai multe partide pentru Primăria Capitalei, conform surselor din diverse partide politice.
Partidul politic dominant, PSD, a declarat că nu este interesat de funcții până în momentul în care va clarifica poziția lui Nicușor Dan. Totuși, interesul social-democraților se îndreaptă în primul rând spre Ministerul Transporturilor, o instituție crucială datorită proiectelor de infrastructură. De asemenea, PSD revendică Ministerul Justiției și Ministerul Dezvoltării, prin care se aloca fonduri către teritoriul național.
PSD dorește să își mențină controlul asupra Camerei Deputaților, unde în prezent este președinte parlamentarul Ciprian Șerban. În funcție de evoluția negocierilor, Sorin Grindeanu ar putea prelua șefia Camerei, sau rămâne în Guvern ca vicepremier și ministru al Transporturilor. De asemenea, PSD își dorește conducerea unui serviciu de informații, iar SRI e ținta principală. Totuși, liderii partidului sunt sceptici în privința obținerii aprobării șefului statului, de aceea consideră și opțiunea SIE o soluție acceptabilă. Prima instituție este privită ca una unde alegerea omului este decizia președintelui în funcție, ca în cazurile Traian Băsescu și Klaus Iohannis, iar a doua opțiune rezultă dintr-un compromis.
Liberalii, fără opțiune-alternativă, dar cu un candidat clar
Spre deosebire de situații anterioare, PNL nu mai dispune de un candidat liberal la Cotroceni. În partid, discuțiile s-au axat pe Ministerul Dezvoltării, dar și pe ministerele Energiei și Justiției, unde există o luptă acerbă cu celelalte formațiuni politice. Printre potențiali candidați pentru Justiție se află șeful Comisiei juridice, Cristian Niculescu Țăgârlaș.
Liberalii își propun un candidat clar pentru funcția de prim-ministru: Ilie Bolojan. Această candidatură este susținută și de USR, în timp ce PSD încă analizează opțiunile și se arată deschis unei propuneri care să nu aparțină unui lider de partid.
USR cu pretenții importante
În ultima perioadă, în mediul parlamentar se discută intens despre solicitările USR pentru a ajunge la guvernare. Conform informațiilor disponibile, USR visează la Ministerul Transporturilor sau Ministerul Dezvoltării pentru Ionuț Moșteanu, liderul de grup de la Senat. Aceste posturi prezintă dificultăți semnificative. „Obținerea Ministerului Dezvoltării este exclusă. Este clar că nici dacă se vor prezenta mult mai supli, nu vor primi acest minister. Anterior, au luat peste picior primarii, tratându-i ca pe potențiali corupți. Este exclusă soluția Dezvoltării pentru USR, în ultimă instanță, acest minister ar putea ajunge la UDMR”, a afirmat un lider PSD.”, conform informațiilor publicate.
USR insistă și pentru Ministerul Justiției, cu candidatul Alexandru Dimitriu, și pentru Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. USR ar susține și candidatul comun pentru Primăria Capitalei, în prim planul discuțiilor aflându-se Cătălin Drulă.
Evitarea Ministerului Finanțelor
Spre deosebire de situații anterioare, în prezent nu există o competiție acerbă pentru Ministerul Finanțelor. Motivul este evident: ministrul viitor trebuie să continue politica austerității, asumându-și reducerea deficitului bugetar. Această misiune implică evitarea creșterii TVA și a diminuării veniturilor sectorului bugetar, precum și amânarea creșterii pensiilor.
Conform unor surse, UDMR este dispus să asigure conducerea Ministerului Finanțelor. Rămâne de văzut dacă noul șef de stat va prefera să acorde acest minister unui tehnocrat.
Aritmetica politică parlamentară
Fără participarea PSD, partidele europene au o majoritate de 129 de deputați în Camera Deputaților, dar pentru o majoritate sunt necesari 166. În cazul unei colaborări cu PSD, numărul deputaților ajunge la 216, depășind pragul majoritar.
La Senat, fara PSD, partidele europene dispun de doar 51 de senatori, dar pentru o majoritate sunt necesari 68. Colaborarea cu PSD ar aduce numărul senatorilor la 87.
