Propunerea de reducere a finanțării proiectelor de cercetare a stârnit îngrijorare în rândul cercetătorilor. O cercetătoare atrage atenția asupra impactului negativ al acestei măsuri, subliniind că programul de cercetare fundamentală acoperă, în medie, doar 40-50% din salariul unui cercetător.
Pe 29 mai, un parlamentar a prezentat 13 măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, printre care și reducerea finanțării pentru institutele naționale de cercetare-dezvoltare (INCD-uri).
„O neînțelegere profundă a sistemului de cercetare românesc”
Una dintre măsuri vizează reducerea granturilor și a finanțării de bază pentru INCD-uri, lăsând finanțarea doar din veniturile obținute din servicii.
Cercetătoarea Cristina Lincaru critică această măsură, considerând-o o tentativă de desființare a INCD-urilor și un prejudiciu grav pentru dezvoltarea științifică a țării.
„Această propunere demonstrează o neînțelegere profundă a sistemului de cercetare din România și a funcționării institutelor naționale de cercetare-dezvoltare (INCD-uri). Numărul acestor institute este redus, și rolul lor este crucial în transferul de la cercetarea fundamentală la cea aplicată”, scrie Lincaru.
Ea rememorează lipsa de investiții anterioare în cercetarea românească, accentuând pierderea de expertiză și resurse valoroase.
În România mai funcționează 42 de INCD-uri, supuse de ani de zile unei subfinanțări cronice.
Cercetătoarea explică modul de funcționare al INCD-urilor, evidențiind că acestea se autofinanțează prin proiecte competitive și servicii prestate către companii, în limita a 20% din resurse.
Lincaru critică vehement reducerea finanțării programului Nucleu, considerând că acesta este esențial pentru întreținerea INCD-urilor.
Programul Nucleu susține activitățile de cercetare-dezvoltare ale institutelor, fiind finanțat de obicei din bugetul de stat.
Cercetătoarea atrage atenția asupra consecințelor grave ale subfinanțării cercetării: abandonul profesional al tinerilor cercetători.
„Programul Nucleu acoperă cu greu, în medie, 40-50% din salariul unui cercetător. Diferența trebuie asigurată prin alte proiecte, ceea ce este extrem de dificil din cauza lipsei de oportunități competitive și a bugetelor mici ale proiectelor.”, spune Lincaru.
Ea concluzionează că România se află pe un loc slab în ceea ce privește numărul de persoane dedicate cercetării, comparativ cu media europeană și că desființarea INCD-urilor va avea consecințe ireversibile asupra progresului științific românesc.
