136 de ani de la moartea lui Eminescu

15 iunie 2025, 11:55

La 15 iunie 1889, a plecat din această lume, la doar 39 de ani, un titan al poeziei românești, poetul Mihai Eminescu. Născut Mihail Eminovici, el este unanim considerat cel mai important reprezentant al literaturii române. Versurile sale, răspândite în aproape toate colțurile lumii, continuă să fie apreciate, la fel ca și profunzimea gândirii sale politice. Universalitatea operei sale a fost recunoscută și de UNESCO, poemul său emblematic „Luceafărul” intrând în Cartea Recordurilor Guinness. Pe Marte, un crater și o planetă mică poartă numele său.

Debutul său literar a avut loc la vârsta de 16 ani, cu o poezie dedicată fostului său profesor. În același an, și-a schimbat numele în Eminescu, adoptat ulterior și de alți membri ai familiei sale.

Între anii 1866 și 1869, tânărul poet a străbătut țara, de la Cernăuți la Blaj, Sibiu, Giurgiu și București, intrând în contact direct cu realitățile și obiceiurile românești. Dorind să-și continue studiile, însă nu reușind, a lucrat ca sufleur și copist de roluri în trupele dramatice și a continuat să publice poezii, drame, fragmente de roman, precum și traduceri din limba germană.

Între 1869 și 1874, a urmat cursuri la Viena și Berlin, ca „auditor extraordinar” la Facultatea de Filosofie și Drept din Viena, și cu o bursă din partea asociației culturale Junimea, la Berlin.

Stăpânind limba germană și franceză, el era dornic să studieze istoria religiilor, astronomia, filosofia, fizica, etnopsihologia, geopolitica, combinând reflexia metafizică cu angajamentul jurnalistic. Un suflet romantic, atras de armonia universală, dar afectat de atmosfera politică complexă a vremii, după cum a observat criticul literar Dan C. Mihăilescu.

În 1875, s-a întors în țară, ocupând posturi de director al Bibliotecii Centrale, profesor suplinitor, redactor la ziarul „Curierul de Iași”, continuându-și activitatea literară și jurnalistică. A fost apreciat și sprijinit de ministrul Învățământului, Titu Maiorescu, care l-a ajutat să obțină un post de revizor școlar. S-a împrietenit cu personalități importante ale literaturii și culturii, inclusiv Ion Creangă, Ioan Slavici și Iosif Vulcan.

Din 1877, stabilit la București, Eminescu a devenit redactor la ziarul „Timpul”, unde și-a exprimat gândurile politice, dar care i-a afectat profund sănătatea. Din cauza unui grav dezechilibru mental, psihoza maniaco-depresivă (cu consecințe dramatice), a fost internat în spitale și sanatorii din țară, precum și în Viena și Odessa.

Cu sprijinul familiei și al prietenilor, și-a continuat tratamentul în Italia și a obținut, prin intermediul unor personalități influente, o mică pensie viageră. La 15 iunie 1889, viața sa s-a stins, și a fost înmormântat în cimitirul Bellu.

Scriitorul George Călinescu, printre altele, a descris moartea poetului, făcând astfel referire la importanța transcendentală a lui Eminescu pentru literatura română.

Colecția de manuscrise a marelui poet, formată din 46 de volume și aproximativ 14.000 de pagini, a fost dăruită de Titu Maiorescu Academiei Române în 1902. În 1948, Eminescu a fost ales post-mortem membru al Academiei Române.

Este relevantă opera lui Eminescu astăzi?

Mulți consideră opera lui Eminescu un reper fundamental pentru înțelegerea și evoluția poeziei românești, iar criticii literari continuă să discute importanța sa, chiar și pentru generațiile moderne. Între timp, lectura și aprecierea operelor sale se face în continuare în mediile școlare.

O opinie exprimată cu privire la percepția operelor sale, în mediile școlare, ar putea menționa importanța rolului profesorilor.

Critica socială a lui Eminescu

Ca jurnalist, Eminescu a criticat ascuțit viața politică, parlamentară și guvernamentală, punând în evidență inegalități și lipsuri ale vremii. A criticat politicienii, indiferent de opiniile lor politice, subliniind o viziune critică asupra societății românești. Scrierile sale prezintă o viziune convingătoare asupra societății, a problemelor sale, inclusiv subiecte precum dezvoltării industriale și a condiției populației. Criticile sale, cu o profundă analiză a sistemului social și a valorilor etice, sunt, în continuare, relevante pentru lumea contemporană.

Exemplele din textele sale, extrase din articolele sale din jurnalism, evidențiază cu claritate poziția sa critică și observările pertinente cu privire la viața politică a acelor timpuri.

Universalitatea lui Eminescu

Opera lui Eminescu a fost tradusă în peste 60 de limbi, fiind astfel apreciată la nivel mondial. Datorită influentei sale culturale, traducerile au început cu limba germană, fiind colaborare realizată și cu Regina Maria a României (sub pseudonimul Carmen Sylva). Opera sa literară a fost recunoscută în cele mai diverse culturi, o recunoaștere reflectată, la fel, în recunoașterea sa de către UNESCO.

Poemul „Luceafărul”, marcat de o complexitate a formei artistice și a conținutului, a intrat în Cartea Recordurilor Guinness pentru lungimea sa. De asemenea, un crater de pe planeta Mercur și o planetă mică poartă numele poetului.