Google: Bătălia cu UE pentru Android continuă

Drăgan Bogdan
7 Citit minim
Lovitură de proporții pentru Google: Bătălia de miliarde cu UE continuă în dosarul Android

Un proces juridic îndelungat, care a durat aproape un deceniu, a culminat joi, 19 iunie 2025, cu o decizie importantă în cazul Google și al unei amenzi antitrust semnificative impuse de Uniunea Europeană. Avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene, Juliane Kokott, a emis o opinie nefavorabilă companiei americane, recomandând respingerea apelului acesteia împotriva unei sancțiuni de peste 4 miliarde de euro, inițial aplicată în 2018.

Deși această opinie nu este obligatorie din punct de vedere juridic, are o influență majoră asupra deciziei finale, judecătorii urmând în general recomandările avocatului general. Astfel, perspectivele Google de a obține o decizie favorabilă scad considerabil, iar cazul pare să se îndrepte spre confirmarea unei cele mai mari amenzi antitrust aplicate vreodată unei companii de tehnologie în Europa.

În urmă cu șapte ani, Comisia Europeană a acuzat Google că a exploatat poziția sa dominantă pe piața sistemelor de operare mobile impunând producătorilor de dispozitive Android să preinstaleze aplicații precum Google Search și Chrome, eliminând astfel competiția. Această strategie ar fi restrâns alegerea utilizatorilor și ar fi întărit artificial poziția liderului din Silicon Valley în domeniul serviciilor online.

„Android a fost utilizat de Google ca instrument pentru a consolida dominația sa în domeniul căutării online”, a declarat în 2018 Margrethe Vestager, comisarul UE pentru concurență. Această concluzie a condus la amenda inițială de 4,134 miliarde de euro, ușor redusă ulterior, în 2022, la 4,125 miliarde de euro, în urma unui contest. Google a continuat însă să conteste decizia, ducând cazul în fața celei mai înalte instanțe europene.

Argumentele părților: libertatea platformei împotriva abuzului de poziție dominantă

Google a susținut permanent că Android, fiind un sistem de operare open-source, a diversificat opțiunile pentru utilizatori și a stimulat inovația în ecosistemul mobil. Într-un comunicat transmis imediat după publicarea opiniei avocatului general, compania a declarat:

„Suntem dezamăgiți de această opinie. Dacă instanța o va urma, aceasta ar putea descuraja investițiile în platforme deschise și ar prejudicia utilizatorii Android, partenerii noștri și dezvoltatorii de aplicații.”

Din perspectiva companiei, modelul său de business a permis dezvoltarea unei platforme gratuite și accesibile, cu avantaje evidente pentru mii de companii din Europa și din întreaga lume. Reprezentanții acesteia insistă că impunerea unor restricții ar destabilizează echilibrul beneficiilor care a permis ecosistemului Android să înflorească.

Pe de altă parte, Comisia Europeană argumentează că modelul „gratuit” oferit de Google este înșelător, deoarece costurile reale se suportă din lipsa unor alternative competitive și din buzunarele consumatorilor. Conform autorităților de reglementare, Google a condiționat accesul la Play Store – un serviciu vital pentru orice dispozitiv Android – de preinstalarea aplicațiilor proprii, afectând competiția, în special motoarele de căutare concurente.

Avocatul general Juliane Kokott pare să fi împărtășit această perspectivă. În opinia sa, Google a avut posibilitatea și mijloacele de a-și impune aplicațiile în mod abuziv și nu a demonstrat o justificare obiectivă pentru practicile contestate.

Impactul pe termen lung: un precedent pentru companiile Big Tech și un semn de forță din partea UE

În contextul actual al reglementării stricte a marilor platforme tehnologice, cazul Google versus Comisia Europeană are implicații globale. Amenda de peste 4 miliarde de euro face parte dintr-o serie de sancțiuni impuse de UE acestei companii americane în ultimii ani, însumând peste 8 miliarde de euro. Celelalte dosare se referă la Google Shopping și contractele de exclusivitate în publicitatea online.

Acțiunile Bruxelles-ului sunt percepute ca o reacție fermă împotriva practicilor monopoliste ale companiilor tehnologice. În paralel, Google se confruntă cu investigații similare în SUA, unde autoritățile antitrust examinează practicile sale în publicitatea digitală. Un magistrat american studiază diverse propuneri radicale, inclusiv posibilitatea divizării companiei.

Prin urmare, dacă instanța UE va accepta recomandarea avocatului general și va confirma amenda, aceasta va avea un precedent cu consecințe pentru toate companiile Big Tech. Ar demonstra ferm poziția Europei în fața companiilor americane dominante pe piețele digitale, și că UE va continua să impună reguli ferme privind concurența și protejarea intereselor consumatorilor.

Acest lucru constituie totodată un semnal important și pentru alte jurisdicții, precum India, Australia sau Brazilia. Pentru companiile de tehnologie, acest mediu devine tot mai competitiv, impunând revizuirea strategiilor comerciale, a relațiilor cu producătorii de hardware și a politicilor de preinstalare.

Concluzie: începutul unei noi ere în reglementarea tehnologiei?

Google a jucat un rol vital în modelarea peisajului digital al secolului XXI, însă cu această influență vine și o responsabilitate considerabilă. Cazul Android marchează o confruntare crucială între libertatea inovării și necesitatea reglementării, între interesul economic privat și interesul public european.

Într-o lume din ce în ce mai dependentă de tehnologie, instanțele și autoritățile de reglementare devin gardieni ai echilibrului de putere. Nu este vorba doar despre o amendă, ci despre stabilirea unor reguli ferme în era digitală, reguli care să împiedice concentrarea excesivă a puterii și să ofere șanse reale companiilor concurente.

Judecătorii Curții de Justiție a UE au inițiat deja deliberările și urmează să ia decizia finală în lunile următoare. În funcție de decizia lor, Google ar putea fi obligat să își modifice substanțial strategia, sau, dacă apelul este acceptat contrar așteptărilor, ar putea obține o victorie surprinzătoare într-un climat juridic tot mai complex.

Indiferent de rezultat, este evident că era „libertății nelimitate” în tehnologie se apropie de final, iar marile companii trebuie să respecte reguli noi, mai exigente și mai favorabile consumatorilor. Europa a stabilit noi limite. Rămâne de văzut dacă și restul lumii le va urma.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *