Există opinii conform cărora, la momentul declanșării bătăliei, situația era deja decisă împotriva germanilor. Această teorie se bazează pe faptul că, în primul an al invaziei, 1941, trupele germane au ajuns la periferia Moscovei mai târziu decât era planificat, ducând la eşecul cuceririi capitalei sovietice. Care au fost motivele întârzierei germanilor la Moscova?
Contextul geopolitic și criza din Balcani
Toamna anului 1940, Italia fascistă, condusă de Benito Mussolini, a invadat Grecia unilateral, fără consultarea aliatului său principal, Germania. Mussolini spera la o victorie rapidă, pentru a-și consolida prestigiul și a demonstra independența strategică a Italiei în cadrul Axei. Campania s-a dovedit un eşec major: trupele italiene, slab echipate și demoralizate, au fost respinse de armata greacă, care a contraatacat și a avansat în Albania.
Această evoluție a creat o situație dificilă pentru Berlin. Deși inițial Hitler nu acordase o importanță deosebită teatrului balcanic, instabilitatea din regiune, alături de prezența trupelor britanice în Grecia, l-au determinat să intervină pentru a împiedica Balcanii să devină o bază pentru Aliați în sud-estul Europei.
La 6 aprilie 1941, Germania a invadat simultan Iugoslavia și Grecia. Temându-se de un atac iminent, Grecia a mobilizat trupe și a întărit Linia Metaxas, construită în perioada interbelică, inspirată după Linia Maginot franceză. Geografia Greciei, predominant montană, favoriza apărătorii.
Grecii au beneficiat de sprijinul a aproximativ 60.000 de soldați britanici, veniți din Africa de Nord. Invazia germană a început în dimineața zilei de 6 aprilie 1941, forțele germane, din Armata a XII-a, atacând pe două direcții principale.
Un atac urma să vină dinspre Iugoslavia, tăind calea ferată Belgrad – Salonic. Forțele principale urmau să execute o manevră de învăluire, ocolind Linia Metaxas, considerată foarte bine fortificată. Deși germanii înaintau spre Salonic, grecii au ezitat să își retragă Armata I din Albania, pentru a nu permite italianilor o înaintare ușoară.
Forțele Wehrmachtului, superioare numeric și tehnologic, au învins rapid rezistența iugoslavă și greacă. Grecia, sprijinită de un contingent britanic, a opus o rezistență considerabilă, dar nu a putut contracara mobilitatea și forța de șoc a diviziilor blindate germane.
După cucerirea Greciei continentale, trupele germane au desfășurat o operațiune aeriană pentru capturarea insulei Creta (Operațiunea Mercur). Deși finalizată cu succes, operațiunea a produs pierderi semnificative în rândul parașutiștilor germani, determinând renunțarea la acest tip de operațiuni de mare amploare în restul războiului.
Întârzierea Operațiunii Barbarossa: un factor strategic negativ
Deși victoria germană în Balcani a fost rapidă, a avut un impact negativ major: întârzierea Operațiunii Barbarossa. Planificată inițial pentru mai 1941, invazia Uniunii Sovietice a fost amânată până la 22 iunie 1941, pe măsură ce vara înainta, reducând perioada optimă pentru operațiuni de tipul război-fulger.
Această întârziere s-a dovedit crucială. Deși Wehrmachtul a avut progrese inițiale semnificative, avansând sute de kilometri și capturând sute de mii de prizonieri, ofensiva a fost încetinită semnificativ odată cu apariția toamnei. Ploile torențiale au transformat drumurile rusești în mlaștini (rasputița), afectând grav mobilitatea și logistica armatei germane.
În ciuda victoriei în Balcani, întârzierea Operațiunii Barbarossa a avut un impact strategic negativ. Operațiunea Typhoon, cu obiectivul cuceririi Moscovei, s-a desfășurat cu forțe germane ajungând la periferia capitalei sovietice. Soldații au văzut celebrele cupole ale catedralei Sfântul Vasile, iar unele unități au ajuns la marginea liniei de tramvai spre Piața Roșie.
Cu toate acestea, lipsa echipamentului adecvat de iarnă, degradarea trupelor și a materialelor de luptă, precum și sosirea de noi trupe rusești din Siberia, au făcut Armata Roșie să respingă germanii de la periferia Moscovei.
Acesta a fost cel mai apropiat punct la care germanii au ajuns la Moscova. Ocazia de a ocupa capitala rusă a fost pierdută, în ciuda eforturilor ulterioare. Pierderea Moscovei ar fi avut un impact major asupra moralului Rusiei.
Multe analize istorice sugerează că, dacă Operațiunea Barbarossa ar fi fost declanșată cu o lună sau câteva săptămâni mai devreme, obiectivul de cucerire a Moscovei s-ar fi putut atinge.
