Premierul Ilie Bolojan prezintă noi măsuri fiscale la Palatul Victoria, București, 2 iulie 2025. FOTO: Inquam Photos / George Călin
„Grecia ilustrează clar eșecul unei strategii bazate pe majorări de taxe și reduceri bugetare în criză”, a reacționat fostul premier și lider PNL, Florin Cîțu, după ce actualul șef al guvernului a anunțat planul său fiscal pentru reducerea deficitului bugetar.
Florin Cîțu a afirmat că Grecia „a avut nevoie de 15 ani pentru a se recupera, un preț pe care, sperăm, să nu-l plătim”.
„De ce? Pentru că măsurile prociclice – creșterea taxelor în context de scădere economică – distrug exact ceea ce trebuie salvat: investiții, locuri de muncă și capital privat”.
Cîțu și-a argumentat poziția într-un editorial publicat pe 27 iunie într-o publicație economică.
„Irlanda anilor ’90 a redus simultan taxele și cheltuielile, iar rezultatul a fost una dintre cele mai spectaculoase relansări economice europene. Țările baltice, confruntate cu criza din 2009, au ales reducerea aparatului de stat, nu creșteri de taxe, și s-au reorientat rapid spre creștere economică. În schimb, acolo unde consolidarea s-a bazat pe impozite mai mari – spre exemplu Grecia post-2010 – rezultatul a fost stagnare, șomaj și emigrație”.
„Ajustările fiscale eficiente nu se fac prin creșteri de taxe, ci prin reforme radicale la nivelul cheltuielilor și prin stimularea sectorului privat. Reducerea taxelor, însoțită de eficientizarea statului, este rețeta care a dat rezultate în economii dinamice, de la Irlanda la Estonia”.
„Studiile academice susțin această abordare. Un studiu clasic de Alberto Alesina și Silvia Ardagna (Large Changes in Fiscal Policy: Taxes Versus Spending, 2010) arată că reducerile de cheltuieli au un impact mai puțin negativ asupra economiei decât majorările de taxe. În unele cazuri, aceste reforme pot stimula economia – crescând încrederea, investițiile și dezvoltarea economică (vezi România 2021). Și Fondul Monetar Internațional a recunoscut, în mai multe rapoarte, că reducerile de cheltuieli sunt mai puțin restrictive decât creșterile de taxe.”
Premierul Bolojan a susținut că, în lipsa măsurilor, România riscă o recesiune profundă, citând experiența Greciei din 2009.
„România a înregistrat anul trecut cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și al doilea cel mai mare din ultimii 30 de ani. Situația actuală este gravă, trebuie să luăm măsuri acum, nu când suntem la limita prăpastiei.”
„Vom lua decizii corecte pentru țară. Nu vor fi decizii populare, ne vor afecta pe mulți. Aceste ajustări au un cost, o ușoară majorare a TVA-ului înseamnă o ușoară creștere a prețurilor, posibila inflație. Dar nu putem permite țării să ajungă într-o situație similară Greciei.”
Bolojan a anunțat trei pachete de măsuri, care includ o combinație de creșteri de venituri, reduceri de cheltuieli și reprioritizarea investițiilor.
