România se confruntă cu cea mai acută criză bugetară din ultimii 15 ani, iar Guvernul Bolojan propune măsuri de austeritate menite să redobândească încrederea agențiilor de evaluare, nu neapărat să rezolve imediat problema deficitului, susține Adrian Negrescu.
„Ne aflăm în cea mai gravă criză bugetară din ultimii 15 ani, deficitul bugetar crescând, după primele cinci luni, cu patru miliarde de lei. Este o situație fără precedent, care necesită, din păcate, măsuri mai stricte decât ne-am așteptat. Cauza? O creștere semnificativă a cheltuielilor publice, în special în companiile de stat, care au cheltuit cât au putut înainte de intervenția noului Guvern. Suntem la limita posibilităților, iar aceste reforme, aceste măsuri de austeritate, nu sunt menite să rezolve imediat deficitul, ci să restabilească încrederea agențiilor de rating în România”, a declarat Adrian Negrescu într-un interviu acordat Agerpres.
Expertul a precizat că experții Fitch, prezenți recent la București, au fost îngrijorați de situația bugetară, solicitând măsuri ferme pentru a readuce cheltuielile publice la un nivel sustenabil.
„Măsurile sunt menite să mențină ratingul României la o categorie care favorizează investițiile, întrucât o retrogradare la nivelul ‘junk’ ar avea efecte devastatoare: un curs euro posibil peste 6 lei, dublarea dobânzilor la credite, inflație peste 20% și incapacitatea statului de a-și achita împrumuturile”, a explicat economistul.
În viziunea sa, România se confruntă cu o serie de provocări financiare majore în perioada următoare.
„O primă datorie de 12 miliarde de lei urmează să fie plătită în această lună, urmate de alte plăți substanțiale în octombrie și noiembrie. Aceste sume sunt semnificative și nu sunt disponibile imediat. Sunt măsuri extreme, necesare pentru a evita o criză economică prelungită.”
Situația este atât de gravă, încât nu mai există timp pentru intervenții limitate.
„Guvernul este hotărât să ia măsuri drastice pentru a salva ratingul României. Ulterior, se vor implementa probabil și reforme structurale pentru a controla cheltuielile publice excesive din companiile de stat”, a menționat economistul.
TVA, singura impozitare cu efect imediat asupra bugetului
În privința majorării TVA, Negrescu a subliniat că ea este singura taxă care aduce venituri imediate la stat, având în vedere imposibilitatea de a obține împrumuturi suplimentare.
„Există o necesitate urgentă de finanțare, iar TVA este singura sursă de venituri rapide. Piața internă oferă din ce în ce mai puține posibilități de împrumuturi, iar piața externă este blocată, așa că statul se bazează exclusiv pe impozite și sumele disponibile la Ministerul Finanțelor. Asta nu e suficient pentru a acoperi cheltuielile de bază, inclusiv plăți salariale și pensii.”
În curând, va fi evidențiată o ajustare bugetară care va include reduceri și în alocațiile pentru partide.
Totodată, experții se așteaptă la măsuri suplimentare, inclusiv reduceri de plăți către angajați din companiile publice, și la o eventuală intervenție FMI.
„Este posibil un val de măsuri financiare impuse direct de FMI, mai ales în cazul unui acord de tip stand-by. Colaborarea cu Banca Mondială și Comisia Europeană ar putea conduce la o serie de intervenții din partea lor.”
Consecințele „petrecerii bugetare”
Impactul austerității va afecta consumul, motorul economiei, reducând ulterior veniturile statului. Există riscul unei alte creșteri TVA în toamnă.
„Din păcate, veniturile statului vor scadea pe măsură ce măsurile de austeritate își vor face efectul asupra consumului. Oamenii vor avea mai puțin la dispoziție, iar măsurile actuale s-ar putea să nu fie suficiente. Nu putem exclude o majorare la 24% a TVA în toamnă.”
Toate aceste măsuri vor influența negativ atât cetățenii, cât și companiile din România.
„Ne confruntăm cu consecințele unei perioade de cheltuieli publice excesive, iar acum plătim noi, cetățenii și companiile. Măsurile sunt dure, dar necesare pentru a asigura viitorul”, a concluzionat Negrescu.
