Conform propunerii fiscale de consolidare, sistemul bancar va suporta o nouă povară fiscală datorită potențialelor câștiguri excepționale, se arată într-un raport transmis investitorilor de către BRD, document consultat de HotNews.
Această măsură reflectă probabil dorința de a obține o sumă țintă, mai degrabă decât o evaluare reală a rentabilității justifiabile a capitalului bancar, notează autorii raportului.
De altfel, chiar și Banca Națională, în cel mai recent raport privind stabilitatea financiară, publicat în această săptămână, a analizat profitabilitatea diverselor industrii din România, iar sectorul bancar nu se află printre cele mai profitabile.
Raportul, intitulat „Bănci – de la profituri excesive la impozitare excesivă”, consideră că intenția guvernului de a majora impozitele asupra băncilor se va întoarce împotriva sa prin mai multe canale:
i) reducerea capacității de generare a capitalului instituțiilor financiare și diminuarea sprijinului acordat economiei reale;
ii) scăderea rezervelor, slăbind capacitatea băncilor de a face față unor crize;
iii) instabilitate sistemică;
iv) descurajarea investițiilor pe termen lung în servicii financiare și inovație fintech;
v) subminarea încrederii într-un cadru fiscal stabil, transmis prin semnale negative pieței, deoarece se sugerează o abordare fiscală mai degrabă represivă decât una fundamentată, notează autorii raportului.
Bancherii subliniază că nu este clar cum se definește diferența dintre un profit „normal” și unul „excesiv”, mai ales că profiturile sunt ciclice, iar sectorul bancar este supus unor transformări care afectează profitabilitatea pe termen lung.
Chiar și Banca Centrală Europeană a recomandat constant ca impozitele asupra instituțiilor financiare să fie evaluate prin prisma:
i) asigurării unei distribuții echitabile a costurilor potențialului faliment al instituțiilor financiare între contribuabili și sectorul financiar;
ii) gestionării riscurilor potențiale generate de falimentele financiare.
Impunerea oricăror taxe asupra instituțiilor de credit în scopuri bugetare generale trebuie precedată de o analiză aprofundată pentru a se asigura că avantajele măsurii fiscale depășesc dezavantajele acesteia, notează autorii Raportului BRD.
Mecanismul prin care supra-impozitarea ar putea afecta guvernul
Mai exact, trebuie evaluat impactul asupra profitabilității instituțiilor financiare afectate, a rezistenței la șocuri adverse, dar și asupra stabilității financiare, a creșterii creditelor și a economiei.
Această condiție prealabilă este crucială într-un context economic și financiar marcat de incertitudine, iar câștigurile neobișnuit de mari ale instituțiilor financiare vor scădea o dată cu încetinirea semnificativă a activității economice, susțin bancherii.
Utilizarea taxelor în scopuri nelegate de stabilitatea financiară ar diminua robustețea sistemului financiar dacă nu sunt asigurate garanții concomitente. Mai exact, ar reduce oferta de credite (în special în segmentele de piață cu profitabilitate redusă sau mai riscante) și capacitatea de rezistență a băncilor în cazul unei recesiuni.
Având în vedere rolul crucial al băncilor în finanțarea datoriei guvernamentale, impozitarea excesivă a acestora poate duce la o spirală auto-întreținută, în care:
1) statul impozitează profiturile băncilor pentru a obține venituri,
2) băncile, confruntate cu diminuarea marjelor și a capitalului, reduc cererea de obligațiuni guvernamentale,
3) randamentul obligațiunilor guvernamentale crește → costurile de servicii ale datoriei publice cresc,
4) statul se confruntă cu presiuni fiscale suplimentare → poate impozita din nou băncile sau poate tăia creditul privat,
5) bilanțurile băncilor se erodează și mai mult din cauza diminuării valorii obligațiunilor guvernamentale. Această dinamică, deseori numită „buclă de amenințare”, amenință sustenabilitatea fiscală și stabilitatea financiară.
Impunerea taxei ar putea genera distorsiuni nedorite în modelele de afaceri ale băncilor și ar putea afecta transmiterea măsurilor monetare în economie.
În final, diversitatea taxelor naționale creează sarcini asimetrice, diminuând competitivitatea unor sisteme bancare. Acest fapt contravine obiectivului principal al Uniunii Bancare: crearea unui sistem bancar unificat și rezistent la nivel european.
Un sector bancar solid și bine capitalizat a constituit un element crucial de echilibru pentru economia românească, mai ales în crizele interconectate din acest deceniu.
Factorii de decizie politică ar trebui să evite afectarea stabilității economice în timp ce încearcă să îmbunătățească situația fiscală, concluzionează autorii raportului.
