Urs pe Transfăgărășan: Analiză comportamentală a atacului

Ionescu Stefan
6 Citit minim
TRAGEDIA de pe Transfăgărășan, analizată de un specialist în comportamentul animalelor. „URSUL mușcă, dar nu se ospătează, chiar dacă a omorât omul”

Specialistă în comportamentul animalelor sălbatice, Carmen Strungaru, a analizat, într-un interviu, situația urșilor din România și controversele apărute recent, pornind de la tragedia de pe Transfăgărășan. Un motociclist italian a fost ucis de o ursoaică în zona Vidraru Posada.

Autoritățile continuă cercetarea pentru a stabili cu exactitate împrejurările atacului ursoaicei, care a dus la decesul turistului italian.

În urmă cu aproape un an, o tânără de 19 ani a fost victimă a unui atac de urs în Bucegi. În acest an, la finalul lunii martie, șeful Salvamont Predeal a fost atacat de o ursoaică într-o zonă urbană a stațiunii.

Șeful Salvamont Argeș a avertizat că astfel de tragedii sunt, în majoritatea cazurilor, direct legate de comportamentul imprudent al oamenilor. Ion Sănduloiu a explicat că atunci când animalele sălbatice sunt hrănite de turiști, acestea sunt „condamnate la moarte”, apropiindu-se periculos de zone locuite și devenind tot mai agresive.

„Mândria omenească de a considera natura ca proprie”

Carmen Strungaru a explicat că urșii nu sunt animale strict carnivore, ci prădători ocazionali, atacând pentru apărarea lor sau a puilor.

Specialista a subliniat că urșii se apropie de oameni deoarece aceştia învaţă că pot găsi hrană lângă așezări umane, inclusiv ca urmare a comportamentului unor turiști.

„Distrugem natura din dorința noastră de confort. Ne fascinează urșii, îi filmăm, îi fotografiăm. Dar când se întâmplă ceva, îi exterminăm. La fel se întâmplă și cu țânțarii, șobolanii, sau orice altceva!”, a afirmat Carmen Strungaru.

„Disproporția de forțe între urs și om”

Etologa subliniază diminuarea habitatului urșilor prin defrișări și dezvoltarea turismului în zonele montane, fapt care limitează sursele de hrană naturală.

„Oamenii doresc să fie în natură, fără a se preocupa de impactul lor asupra ecosistemului. Credem că câțiva copaci și greieri înseamnă natură. Urșii nu invadează gospodăriile, ci îşi caută hrană. În gospodăriile oamenilor, hrana este abundentă și variată. Urșii nu sunt ființe egoiste în această privință”.

Urșii sunt omnivori, hrănindu-se cu fructe, rădăcini, tulpini și carne, dacă este posibil.

Comportamentul lor este unul de apărare, la fel ca orice altă specie.

Așadar, când un urs este atacat în teritoriul său, reacționează pentru apărare. Această reacție se poate traduce într-o întâlnire cu omul, unde disproporția de forțe este un factor important.

„Nu cunosc cazuri de urși care să fi consumat omul”

Specialista subliniază că reducerea habitatului și prezența umană excesivă au determinat schimbări în comportamentul urșilor, care caută hrană și în zonele locuite de oameni.

„Lipsa spațiului natural obligă urșii să își procure hrana din zonele apropiate de așezări umane. Nu sunt pretențioși, mănâncă tot ce găsesc, dar când sursele se epuizează, apelează la alte surse, inclusiv gunoi. Și, dacă este invadat, se apără”

„Nu cunosc cazuri de urși care să fi consumat oameni. Atacul este o reacție la invazie, nu o manifestare de cruzime”

„Cei mai eficienți repelenți împotriva urșilor”

Specialista recomandă metode de îndepărtare a urşilor din zonele locuite. Propunerea sa nu pare, deocamdată, luată în considerare de autorități.

„Am propus Ministerului Mediului folosirea unor substanțe repelente, a unor substanțe olfactive care să determine o stare de disconfort la urși. Un studiu pe maimuţe a arătat că pot fi antrenate să evite anumite gusturi, și comportamentul lor ar putea fi astfel modificat”,

„Prin folosirea unor substanțe care induc o stare de disconfort gustativ sau olfactiv, animalele sunt antrenate să evite zona, şi transmit aceste informații la generațiile următoare.”

Urșii sunt capabili să învețe, iar folosirea unor substanțe repelente ar putea preveni abordarea zonelor locuite. Alte modalități includ gestionarea corectă a deșeurilor.

Circumstanțele tragicului accident de pe Transfăgărășan

Motociclistul italian, în vârstă de 48 de ani, a făcut parte dintr-un grup de turiști opriți pe marginea drumului pentru a fotografia ursoaica cu puii.

Autoritățile au intervenit pentru recuperarea corpului neînsuflețit. Potrivit şefului Salvamont Argeș, victima a fost găsită la câțiva metri de apă.

„L-a atacat și l-a tras până la câțiva metri de mal”, a declarat Ion Sănduloiu.

Autoritățile consideră că tragedia a putut fi evitată, iar imaginile din telefonul victimei confirmă comportamentul imprudent.

„Din imagini se observă că motociclistul s-a oprit și s-a apropiat prea mult de ursoaică și pui”, a afirmat Dragoș Ionescu, reprezentantul unui fond de vânătoare.

Sursa video: epitești.ro

Managementul situației urşilor şi comportamentul turiştilor sunt direct corelate cu tragedia.

„Se vor apropia din ce în ce mai mult de oameni.”, a explicat şeful Salvamont Argeș.

Autoritățile recomandă turiştilor să nu se apropie de animalele sălbatice.

„Viaţa unui om, mai importantă decât a unui urs”

Tragedia de joi amintește de un caz similar din iulie 2024, când o tânără de 19 ani a fost ucisă de un urs.

În martie 2025, șeful Salvamont Predeal a fost atacat de o ursoaică.

Tragedia de pe Transfăgărășan, la fel ca și cele anterioare, dă naștere la dezbateri aprinse despre protecția umană față de animale.

După tragedia din Bucegi, fostul ministru al Mediului a atras atenția asupra populației numeroase și a propus eutanasierea urșilor aflați în zone populate.

„Nu există timp pentru cote sau statistici atunci când se pune viața umană în pericol.”, a explicat fostul ministru.


Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *