Politica lui Trump privind pacea în Ucraina: coerentă sau adaptată la obiectivele lui Putin?

Ionescu Stefan
6 Citit minim
Are administrația Trump o politică coerentă pentru a instaura o pace stabilă în Ucraina? Obiectivele lui Putin nu s-au schimbat

Oprirea bruscă a livrării de arme către Ucraina ridică semne de întrebare grave. Departamentul Apărării al SUA a suspendat furnizarea de echipamente militare esențiale pentru apărarea țării, echipamente necesare pentru a contracara atacurile fără precedent ale Rusiei, care vizează populația civilă. Acest dispozitiv cuprinde sisteme de apărare antiaeriană Patriot, muniții de artilerie precisă, rachete Hellfire și alte rachete lansate de avioane de vânătoare F-16 sau drone.

Conform unei declarații a Biroului de Presă al Casei Albe, decizia a fost luată de Pentagon după o analiză a stocurilor de muniții și a livrării de armament către alte țări, menționează John E. Herbst pentru Atlantic Council.

Lista armelor sistate include sisteme neutilizate de armata SUA de zeci de ani, precum și de alți aliați.

Conform calculelor, cantitatea limitată de muniții disponibile pentru Ucraina nu va reuși să remedieze problemele cronice de aprovizionare.

Subminarea eforturilor de pace

În SUA, stocurile de muniții, de toate tipurile, au fost insuficiente și înainte de invazia rusă. În timp ce Pentagonul declară dorința de a remedia această problemă, această măsură “nu ar trebui văzută ca o descoperire a faptului că stocurile sunt diminuate din cauza cheltuielilor mari ale SUA destinate acțiunilor din Orientul Mijlociu, care au avut ca scop limitarea atacurilor iraniene împotriva țintelor americane și israeliene. “

Este esențial ca Statele Unite să asigure deplina funcționalitate a capacităților lor militare, însă repetiția sloganului „America pe primul loc” nu poate înlocui înțelegerea și prioritizarea altor interese naționale.

În contextul menționat, această decizie are un impact negativ asupra eforturilor de pace din Ucraina. Aceasta subliniază o posibilă lipsă de coordonare între diferitele departamente ale administrației.

Această decizie vine la scurt timp după summitul NATO de la Haga, unde Statele Unite și aliații săi au decis să sporească cheltuielile militare la 5% din PIB până în 2035.

Spus altfel, susținerea europeană pentru Ucraina va fi luată în calcul în planurile de dezvoltare ale aliaților.

  • Suspendarea livrărilor intervine pe fondul încăpățânării Rusiei de a bloca propunerile de armistițiu.
  • Refuzul președintelui Trump de a accepta propunerea lui Putin de a facilita eforturile de rezolvare a crizei nucleare iraniene, dar invitându-l pe Putin să caute soluții pentru pacea în Ucraina, este un factor considerat important.
  • O campanie aeriană rusă agresivă, care vizează orașele și civilii ucraineni, a fost urmată de promisiuni din partea președintelui american de a găsi echipamente suplimentare de apărare aeriană pentru Ucraina.

Cum a putut Pentagonul decide să oprească furnizarea de armament, la câteva zile după o asemenea promisiune, manifestând astfel o incongruență?”, se întreabă John E. Herbst.

Pe ce mizează Putin

Din martie, președintele Trump a prezentat mai multe propuneri de armistițiu. Ucraina a acceptat fiecare sugestie, însă Rusia a refuzat să o accepte. Putin mizează pe continuarea operațiunilor militare și ocuparea mai multor teritorii.

Un aspect crucial pentru Putin este diminuarea sprijinului SUA pentru Ucraina, în special prin limitarea furnizării de armament. Putin nu își ascunde obiectivele. La Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, el a afirmat că ucrainenii și rușii sunt membri ai aceluiași popor.

Oficiali ruși au declarat că pacea în Ucraina nu este posibilă atât timp cât Statele Unite și aliații săi furnizează armament Ucrainei.”

  • Planul american pentru o pace stabilă presupune furnizarea de arme din Vest.
    De exemplu, acordul privind resursele miniere a prevăzut că implicarea SUA în proiectul comun de dezvoltare a resurselor naturale ucrainene se va extinde, în schimbul altor arme americane.
  • Întreruperea ajutorului militar nu face decât să încurajeze Rusia să creadă că administrația va accepta condițiile Kremlinului pentru pace.
  • Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Putin, a comentat pozitiv decizia Pentagonului, spunând că reducerea armelor livrate Ucrainei este un pas către finalizarea războiului.

Statele Unite nu au fost implicate într-un conflict similar cu o țară comparabilă de la războiul din Coreea. Ucraina, în schimb, are un câmp de luptă modern, ceea ce a surprins conducerea Pentagonului.

  • În loc să-i pedepsească pe ucraineni pentru dorința lor de independență, SUA poate învăța de la Ucraina cum să-și atingă obiectivele mai eficient.
  • Acțiunile agresive ale președintelui Trump împotriva instalațiilor nucleare iraniene au demonstrat că acesta înțelege “pacea prin forță”, ca opțiune pentru rezolvare a crizei iraniene.

Comunicatul contradictoriu al administrației Trump nu reflectă mesajul de “pace prin putere”. Putin înțelege acest lucru, așa cum a precizat în discuția telefonică cu Trump, din 3 iulie, menționând că obiectivele sale nu s-au schimbat.”, concluzionează John E. Herbst.


Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns