Băncile centrale au menținut rata dobânzii de referință la 6,5%, în contextul unui pachet fiscal menit să reducă deficitul bugetar, dar care ar putea reîncălzi inflația. Specialiștii financiari se așteptau la această decizie, unii anticipând chiar o revenire la majorarea dobânzilor, dacă situația economică se deteriorează.
Prognoza BCR: Inflația prognozată în creștere
Perspectivele referitoare la inflație s-au deteriorat, iar măsurile fiscale anunțate sunt considerate inflaționiste pe termen scurt. Încă neclarități legate de impactul creșterilor de prețuri la energie, după eliminarea plafonului din iulie, și măsurile de majorare a TVA-ului și a accizelor, amână planurile de reducere a dobânzilor până în 2026, susțin analiștii BCR într-un raport adresat investitorilor. Aceste modificări vor fi incluse în prognoza actualizată a inflației, ce va fi publicată după ședința din 8 august.
Experții de la BCR estimează că rata dobânzii actuale de bază va rămâne constantă până în februarie 2026, fiind urmate apoi de reduceri treptate de 150 de puncte de bază în anul următor.
Se prevede o inflație generală de 7,5% până la sfârșitul anului, ținând cont de o creștere moderată a prețurilor la energie electrică în iulie, estimată la aproximativ 30%, cu o transmisie de 60% a creșterilor de TVA și de 100% pentru majorările accizelor, potrivit BCR.
BNR se arată probabil mulțumită de noul interval de valoric pentru EUR/RON, guvernatorul declarând că moneda națională este evaluată corect. Considerăm că 5,05-5,10 este noul interval de valoric pentru EUR/RON, întrucât o depreciere suplimentară a leului ar putea agrava inflația. Vulnerabilitatea valutară rămâne ridicată din cauza deficitului mare de cont curent, primelor de risc ridicate și a posibilității de retrogradare a ratingului suveran.
Analiza BRD: Inflația persistă
După o perioadă de stabilitate (aproximativ 5%), inflația anuală a crescut la 5,5% în mai 2025, alimentând temerile privind dificultățile dezinflației. Această creștere este influențată de volatilitatea prețurilor la alimente (legume și fructe), superioară inflației persistente la servicii, strâns corelată cu evoluția salariilor și factorilor specifici țării, relevă un raport al BRD.
Riscurile pentru inflație în semestrul al doilea 2025 includ: corecțiile fiscale (creșterea TVA), evoluția recentă a prețului petrolului (Brent +18% în ultima lună), expirarea plafonului prețurilor la energie electrică și la unele alimente de bază, și disputele tarifare comerciale SUA.
Potențial, inflația ar putea ajunge la un interval de 6,0% – 7,0%.
Politica monetară este din nou confruntată cu o provocare: asigurarea convergenței sustenabile a inflației către nivelul optim, buna funcționare a piețelor financiare și corectarea dezechilibrelor macroeconomice. „Evaluarea corectă a intensității factorilor inflaționisti și anti-inflaționisti este crucială, inclusiv distribuția lor temporară. Prudența și flexibilitatea vor fi foarte importante”, subliniază raportul BRD.
Probabilitatea unei reduceri a ratei dobânzii anul acesta a scăzut semnificativ, fiind posibilă chiar o majorare a acesteia, potrivit analizei.
ING Bank: Dobânzile vor fi reduse în 2026
Odată cu noile măsuri fiscale, direcția politicii fiscale este acum mai clară. Totuși, impactul final asupra inflației este încă necunoscut. Pe termen scurt, se anticipează o intensificare a presiunilor inflaționiste din cauza majorării facturilor la energie începând din iulie, mărite și de creșteri ale TVA și accizelor din august, conform ING.
În ansamblu, se estimează că acești factori vor conduce inflația la un interval cuprins între 7,5% și 8,0% în următoarele luni, pentru a se stabiliza posibil în jurul valorii de 7,5% până la sfârșitul anului. Creșterea economică ar putea scădea la doar 0,3% în 2025, un rezultat care pare acum mai plauzibil.
Încrederea consumatorilor s-a deteriorat semnificativ de la începutul anului, în timp ce așteptările privind șomajul sunt nefavorabile. Eliminarea indexării salariilor și pensiilor din sectorul public pentru anul viitor amplifică tendințele de economisire în trimestrile următoare. Alte reforme, care vizează optimizările sectorului public, adaugă riscuri negative la presiunile cererii.
