O manifestație împotriva transformării urbane și a turismului excesiv, ce s-a soldat cu violențe în Ciudad de México, este alimentată de deficiențe guvernamentale și de promovarea atragerii nomazilor digitali, potrivit experților, care susțin că tensiunile cresc de ani de zile.
Criticile apar după ce președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a declarat că protestul de vinerea trecută a fost marcat de xenofobie. Declarația ei a reaprins dezbaterea privind afluența americanilor în capitala mexicană.
Mulți mexicani se simt excluși financiar din propriile cartiere, parțial din cauza unei decizii luate de fosta sa primărie în 2022, când a semnat un acord cu Airbnb și UNESCO pentru stimularea turismului și atragerea nomazilor digitali, în ciuda temerilor legate de impactul închirierilor pe termen scurt.
Vinerea trecută, tensiunile au atins apogeul. O demonstrație, în mare parte pașnică, la care au participat sute de protestatari, a străbătut zone turistice ale orașului, cu pancarte ce conțineau mesaje precum „Gringo: nu ne mai furați casele” și „Reglementare locuințe, acum!”.
Spre finalul protestului, un grup de manifestanți a devenit violent, spărgând vitrine de magazine și jefuind diverse afaceri. Un protestatar a lovit cu un cuțit geamul unui restaurant unde erau adăpostite persoane, iar altcineva a scris pe un zid din apropiere: „ucigați un gringo”.
Președinta Mexicului, fostă primăriță a Ciudad de México, acuză manifestări xenofobe
„Manifestările xenofobe de la protestul respectiv trebuie condamnate. Nimeni nu ar trebui să spună ‘orice naționalitate, părăsiți țara noastră’, chiar dacă problema transformării urbane este una justificată”, a declarat Sheinbaum luni. „Ne-am caracterizat întotdeauna prin deschidere și fraternitate.”
Transformarea urbană este un proces în care un cartier vechi sau sărac devine din ce în ce mai costisitor și modern, odată ce persoane mai înstărite se mută acolo, iar clădirile sunt renovate. Prețurile cresc, chiriașii anteriori (mai săraci) sunt nevoiți să se mute, zona devine mai populară dar mai puțin accesibilă pentru locuitorii inițiali.
Experții atrag atenția că nemulțumirile din Ciudad de México sunt exacerbate de ani de zile de turismul excesiv și de creșterile semnificative ale chiriilor în multe zone ale orașului. Afluxul de străini a început în jurul anului 2020, când americani au venit în masă la Ciudad de México pentru a lucra de la distanță, a evita restricțiile legate de COVID-19 și a exploata prețurile mai mici ale vieții.
De atunci, cartiere precum Roma și Condesa – zone pitorești, centrale, cu cafenele și piețe – au devenit din ce în ce mai populate de turiști și de lucrători la distanță, cunoscuți drept nomazi digitali, iar numărul locuințelor temporare închiriate prin platforme precum Airbnb a crescut.
Unii mexicani simt că în țară a apărut o formă de „neo-colonialism”
Acest fenomen a dus la creșterea prețurilor la chirii și la întreținerea zilnică, iar limba engleză a devenit mai prezentă în zonele respective. Unele grupuri au caracterizat acest fenomen drept un fel de „neo-colonialism”.
Frontul Anti-Gentrificare din Ciudad de México, una dintre organizațiile din spatele protestului, a declarat că este „categoric împotriva” oricărui act de violență și a negat că protestele ar fi fost motivate de xenofobie. În schimb, organizația a afirmat că manifestația este rezultatul eșecurilor administrației locale în abordarea problemelor reale.
„Transformarea urbană nu este doar vina străinilor, ci și a guvernului și a companiilor care prioritizează profiturile aduse de străini”, a declarat organizația într-un comunicat. „Tinerii și clasele muncitoare nu își mai pot permite să trăiască aici”, a acuzat aceasta.
În revendicările sale, organizația a solicitat: restricționări mai ferme asupra chiriilor, implicarea locuitorilor în proiectele de dezvoltare urbană, reglementări mai stricte împotriva evacuărilor și prioritate pentru chiriașii mexicani.
Tensiuni în creștere față de americani
Protestul din Mexic are loc pe fondul unor mișcări similare din Europa împotriva turismului excesiv. În Mexic, tensiunile sunt agravate de inegalități structurale și de politicile administrației Trump care vizează comunitățile hispanice din SUA.
(Comentariul Departamentului pentru Securitate Internă al SUA, citat anterior, este omis.)
Cererile manifestanților privind neajunsurile guvernamentale au fost susținute de experți care au afirmat că explozia transformării urbane este cauzată atât de lipsa de locuințe accesibile, cât și de eșecurile de durată ale guvernului în reglarea pieței imobiliare.
Antonio Azuela, avocat și sociolog, și alți experți susțin că manifestația conține elemente xenofobe, dar că problema a început în jurul anului 2020 odată cu sosirea nomazilor digitali în oraș, situație care s-a agravat din cauza lipsei de reglementare a pieței imobiliare.
„Lipsa reglementării pieței a făcut ca situația să escaladeze”, afirmă Azuela.
Experții consideră că guvernul și autoritățile au cea mai mare responsabilitate
De-a lungul deceniilor, guvernul capitalei a încercat să controleze dezvoltarea imobiliară și să asigure locuințe accesibile. Estimările legislative indică o deficit de 800.000 de locuințe pentru o populație de circa 2,7 milioane în oraș.
În plus, noile apartamente sociale sunt deseori construite la periferia orașului. Luis Salinas, cercetător la Universitatea Națională Autonomă din Mexic, care studiază transformarea urbană de ani de zile, evidențiază defectele în aplicarea reglementărilor, de care profită companiile de turism, cum ar fi Airbnb.
În prezent, există peste 26.000 de proprietăți închiriate prin Airbnb în Ciudad de México, conform Inside Airbnb, o organizație care monitorizează impactul acestei platforme asupra comunităților rezidențiale. Numărul este comparabil cu cel din New York (36.000) și Barcelona (19.000), orașe unde au avut loc demonstrații similare.
Airbnb subliniază contribuția sa la economia orașului
Airbnb a afirmat că a contribuit cu peste un miliard de dolari la economia Ciudad de México anul trecut și că cheltuielile turiștilor cazați prin platformă au susținut 46.000 de locuri de muncă în oraș. „Este necesară o reglementare bazată pe respectarea drepturilor și pe transparența obligațiilor”, a afirmat compania într-un comunicat.
Anul trecut, guvernul capitalei a aprobat o lege strictă privind controlul chiriilor și a stabilit un plafon de 180 de nopți pe an pentru închirierile pe termen scurt. Însă Salinas subliniază că aplicarea acestor măsuri a fost amânată până după Cupa Mondială FIFA din 2026.
Și chiar și atunci, guvernul național va trebui să ia măsuri mai ample pentru a gestiona situația, adaugă Azuela.
„Situația nu se rezolvă doar prin limitarea Airbnb”, afirmă el. „Sunt necesare multe alte acțiuni.”
