„Agenția internațională de rating Moody’s consideră eforturile guvernului român de reducere a deficitului bugetar drept un progres important spre echilibrarea bugetară. Într-un raport recent, datat 9 iulie, Moody’s evidențiază că planul guvernamental ar trebui să reducă deficitul și să încetinească creșterea datoriei publice mai rapid decât se estima inițial”, a transmis Ministerul Finanțelor într-un comunicat, joi.
Conform raportului, pachetul fiscal guvernamental va contribui la o consolidare financiară de aproximativ 0,6% din PIB în 2025, majoritatea rezultând din creșterea cotelor TVA de la 1 august 2025.
Pentru 2026, Moody’s estimează o consolidare bugetară de aproximativ 3% din PIB
Această consolidare este rezultatul cumulativ al măsurilor din 2025 și celor prevăzute pentru 2026, inclusiv majorarea impozitului pe dividende și plafonarea indexării salariilor și pensiilor din sectorul public.
Raportul subliniază că menținerea disciplinei fiscale și implementarea eficientă a măsurilor sunt critice pentru revigorarea performanței bugetare, având în vedere amploarea consolidării planificate.
„După semnalul pozitiv primit la Bruxelles, în cadrul reuniunii ECOFIN, analiza Moody’s confirmă caracterul sustenabil al strategiei guvernului, care va restabili încrederea în România. Continuăm implementarea reformelor necesare pentru consolidarea finanțelor publice și transformarea României într-o destinație investițională atractivă și propice dezvoltării oportunităților pentru toți”, a declarat Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Principalele puncte și provocări identificate de Moody’s
- Obiectivitate fiscală strictă: Moody’s accentuează importanța respectării stricte a țintelor fiscale pentru succesul programului de consolidare. Adherence la obiectivele bugetare este fundamentală pentru menținerea credibilității fiscale și reducerea durabilă a deficitului. Depășirile planificate ar putea afecta eforturile de stabilizare și ar influența negativ ratingul țării.
- Managementul provocărilor implementării: Rezultatele complete și executarea eficientă a măsurilor fiscale sunt, conform raportului, un factor cheie. Moody’s notează potențialul risc ca unele măsuri să nu conducă la contribuțiile estimate, fie din motive legate de executie, fie din cauza condițiilor economice neprevăzute. Conform analizei, guvernul este încurajat să ia măsuri corective la nevoie pentru atingerea țintelor și menținerea cursului stabilit.
- Implementarea celui de-al doilea pachet de măsuri: Moody’s consideră vitală implementarea celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale și aplicarea reformelor din Planul de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru o consolidare semnificativă și atragerea fondurilor europene.
- Optimizarea absorbției fondurilor UE: Utilizarea maximă a fondurilor din PNRR și din bugetul UE este crucială pentru susținerea creșterii economice. Conform raportului, atragerea acestor fonduri va atenua presiunile economice pe termen scurt și va contribui la dezvoltarea potențialului de creștere pe termen lung, susținând eforturile bugetare.
Conform estimărilor Moody’s, dacă măsurile fiscale sunt aplicate în întregime, deficitul bugetar al României ar putea ajunge la 7,8% din PIB în 2025 și 6,1% din PIB în 2026. Aceste valori reprezintă un progres în raport cu prognozele anterioare, care indicau un deficit de 8,3% și, respectiv, 7,7% din PIB.
Datoria publică se va stabiliza sub nivelul maxim
În ceea ce privește datoria publică, deși aceasta va continua să crească până la 62,6% din PIB la finele anului 2026 (de la 54,8% în 2024), Moody’s prevede o stabilizare a acesteia la aproximativ 66,5% din PIB din 2029. Această estimare este sub nivelul maxim de 71% din PIB anticipat anterior.
Moody’s apreciază intenția guvernului de a implementa un al doilea pachet de măsuri până la sfârșitul lunii iulie, care ar putea cuprinde noi măsuri fiscale pe ambele direcții, contribuind la o reducere suplimentară a deficitului bugetar în 2025 și 2026, alături de reforme ale companiilor de stat și agențiilor.
Analiza Moody’s reamintește retrogradarea ratingului din 14 martie la Negativ. Această retrogradare ar putea fi inversată la Stabil dacă indicatorii de sustenabilitatea a datoriei publice s-ar ameliora față de estimările inițiale. Cu alte cuvinte, dacă situația economică se îmbunătățește, ratingul României ar putea reveni la o perspectivă stabilă.
