Sistemul bancar rus, conectat la aparate după 3 ani de rezistență, prezintă fisuri

De peste trei ani, sistemul financiar rus a rezistat, în pofida sancțiunilor occidentale și a izolării de piețele financiare globale. Lipsit de capital străin, el a funcționat într-un context economic restricționat. Dar această situație nu poate persista la nesfârșit, chiar dacă rubla a rămas stabilă și sistemul financiar pare a funcționa. Această surprinzătoare stabilitate se datorează în mare parte președintei de la Băncii Centrale, Elvira Nabiullina.

Totuși, iluziile nu rezistă veșnic, avertizează Jason Corcoran, jurnalist specializat pe economia Rusiei și a CSI. „Există fisuri, iar o evaluare este inevitabilă”, afirmă el într-un articol pentru The Moscow Times.

„Nu se pune problema dacă există o criză, ci doar cât de gravă va fi. Băncile rusești se mențin prin mecanisme artificiale: controlul capitalului, creditări forțate, intervenții guvernamentale și contabilitate incorectă. Pe măsură ce sancțiunile se intensifică și războiul epuizează economia, lichiditatea scade, rezervele valutare se diminuează, iar riscurile cresc în secret”, explică jurnalistul.

„O mare parte din stabilitatea aparentă este o mascheradă”

Publicația Bloomberg a anunțat pe 17 iulie 2025 că trei dintre cele mai mari bănci rusești se pregătesc să solicite un plan de salvare de la Banca Centrală, pe fondul unei creșteri bruște a creditelor proaste și al prăbușirii bilanțurilor sub presiunea financiară.

Oficial, creditele neperformante au ajuns la 10,5% pentru gospodării și 4% pentru firme în primul trimestru al anului 2025. Însă surse interne indică o realitate mult mai îngrijorătoare.

„Raportul Bloomberg nu a dezvăluit instituții specifice, dar a subliniat că cel puțin trei din cele 13 bănci importante solicită asistență pentru a evita falimentul. Având în vedere marile bănci precum VTB, Alfa, Gazprombank, Raiffeisen și Rosbank, chiar și un singur faliment ar putea declanșa o criză financiară. Trei ar fi dezastruos.

• Chiar și directorii Sberbank și VTB, controlate de Kremlin, recunosc o supraevaluare a datoriilor neperformante.
• Sursele Bloomberg din cadrul băncilor dezvăluie că o mare parte din aparentele rezistență este o iluzie, susținută de manipularea contabilă și presiuni politice. „Nu totul este așa de bine pe cât pare, pe hârtie”, a declarat o sursă.

Această situație mi-a amintit de primul decret al președintelui Vladimir Putin post-invazie, care permitea ascuniderea datelor bugetare și importante în sectorul agriculturii – o iluzie a satului Potemkin (n.red. – methodă de a ascunde greutățile pe fondul unei aparențe pozitive) care acum începe să se destrame.

De atunci, Banca Centrală a restricționat dezvăluirile financiare esențiale, inclusiv structura rezervelor internaționale și a permis băncilor și întreprinderilor să ascundă detalii despre proprietate și management. Rapoartele sale despre balanța de plăți sunt atât de întârziate și distorsionate, încât unii experți au solicitat o întrerupere a publicării acestora”, mai spune Jason Corcoran.

„O cochilie fragilă”

Se spune că Nabiullina a încercat să demisioneze la începutul războiului, dar acum este responsabilă de un sistem sub o presiune considerabilă.

Guvernatorul Băncii Centrale a Rusiei depune eforturi pentru a menține o imagine de stabilitate, cu toate că tensiunile cresc. „Având acces complet la datele sistemului bancar, pot declara ferm că temerile legate de o criză bancară sunt nefondate”, a declarat pe 3 iulie 2025 la un eveniment financiar.

Dar nu toți sunt la fel de încrezători. Fostul ministru al Economiei din Rusia, German Gref, a ridicat semnale de alarmă la Forumul Economic de la Sankt Petersburg în iunie, avertizând că combinatia intereselor dobânzilor ridicate și a monedei supraevaluate poate declanșa o criză economică profundă.

• Gref conduce acum Sberbank, o componentă majoră a sistemului financiar rus și-o parte consistentă a activităților financiare.
• Chiar dacă Sberbank pare într-o poziție mai bună decât concurenții, un posibil faliment al acestora i-ar putea avantaj.

Structura financiară, odată percepută ca rezistentă, pare acum o cochilie fragilă: fragilă, opacă și periculos de supraindividată. Pericolul unei crize nu depinde de un singur eveniment, ci de presiunea acumulată și inadaptabilă din întregul sistem economic”, continuă Jason Corcoran în analiza sa.

„Presiune financiară semnificativă”

Cel mai important conducător din construcții din Rusia a avertizat, luni, că sectorul se îndreaptă către o criză din cauza creditelor inaccesibile.

Alexei Krapivin, șeful companiei de construcții Natsproektstroy, a explicat că companiile nu mai pot acoperi datoriile sau investi în proiecte.

„Creditarea pentru firme din Rusia este într-o criză clară. Peste 55% din împrumuturi au acum dobânzi variabile, iar creşterea dobânzilor excesiva, nu așteptată, pune multe companii în dificultate.

• Conform conducerii VTB, unii companii împrumută pentru a plăti doar dobânzile la datoriile existente.
• Analiza CMAKS estimează că 13 sectoare economice importante, responsabile de 17% din venitul național se confruntă cu o presiune financiară ridicată.

Un nou pachet de sancțiuni UE care interzice tranzacții cu 22 de bănci și restricționează exporturile de petrol crește dificultățile unui sistem financiar deja afectat de război.

Această presiune se adaugă la tensiunile interne.

De la mijlocul anului 2023, economia Rusiei, înrăutățită de război, s-a supraîncălzit, obligând Banca Centrală să mențină dobânzile la 21% pentru a stopa inflația. Nabiullina a avertizat că economia funcționează la capacitate maximă. Acum, frânele sunt apasate puternic, împrumuturile pentru persoane și firme stagnează”, observă Corcoran.

O bombă cu ceas pentru economia Rusiei: „Fisurile din sistemul financiar rusesc nu mai pot fi ascunse”

Dobânzile, recent reduse la 20%, reprezintă o bombă cu ceas pentru economia rusă. Ele reduc accesul la credite, afectează economia și cresc gradul de imposibilitate de plată.

• Persoanele și firmele nu pot crește activitatea, iar ratele de imposibilitate de plată sunt în continuă creștere.
• Băncile se confruntă cu o cerere scăzută de credite, datoriile neperformante cresc, provocând pierderi și erodând capitalul.
• Sistemul, deja distorsionat de creditarea controlată oficial și de presiunile războiului, se deteriorează mult mai repede.
• Cu cât dobânzile rămân mai mari, cu atât băncile se apropie de colaps.

Pentru a controla supraîncălzirea economică, Nabiullina păstrează dobânzile ridicate, limitând creditarea în contextul creșterii cheltuielilor militare și al inflației ridicate. Creșterea economică se diminuează rapid.

• O eventuală micșorare a ratei dobânzii la 18-19% ar putea avea loc, dar orice reducere prematură ar putea favoriza inflația și dezvolta instabilitatea monedei.
• Este o situație extrem de complexă pentru președintele bancii.
• Aterizarea unui avion în flăcări pe o pistă cețoasă cu comenzi critice blocate.

O acțiune recentă a atras atenția asupra crizei: o participație de 5% la Sovcombank a fost pusă în vânzare săptămâna trecută pe o piaţă online importantă. Această acțiune disperată reflectă presiunea crescută asupra proprietarilor.

Vânzarea unei părți considerate importante dintr-un creditor sistemic pe o platformă de tip eBay spune mai mult decît orice. Pe măsură ce războiul continuă, fisurile din sistemul financiar rus devin evidente. Când active evaluate în miliarde de dolari sunt scoase la preţuri mici este clar că sectorul financiar începe să se destrame.”,” concluzionează Jason Corcoran.

Coperta – Imagine – Profimedia Images