„Situația economică actuală prezintă o deteriorare constantă a indicatorilor fiscali și externi, de peste un deceniu. Gestionarea acestei probleme necesită timp și perseverență. În perioada următoare, stabilitatea politică, coeziunea socială și încrederea (inclusiv cea a agențiilor de rating) vor fi probabil supuse unor noi teste”, notează experții de la BRD într-un raport transmis investitorilor.
Banca își menține previziunea unei contracții economice în acest an, situată între -0,6% și -1,4%. „Concluzia noastră este susținută de sondajul DG ECFIN din luna iulie, unde perspectivele pentru servicii și comerț se află la cel mai scăzut nivel din ultimii doi-trei ani, iar încrederea consumatorilor este și mai redusă decât în perioada pandemiei”, precizează autorii raportului.
Ritmul și durata recuperării economice depind de doi factori esențiali: condițiile inițiale și spațiul de manevră al politicii economice.
„Există o asemănare izbitoare cu perioada 2008-2009, când am traversat doi ani de contracție. Recuperarea rapidă post-pandemie este o comparație inexactă. Atunci a avut loc un șoc major, urmat de măsuri excepționale adoptate în condiții mai puțin restrictive”, susțin experții BRD.
Credibilitatea ajustării fiscale va influența, cel puțin parțial, costurile socio-economice. Cu alte cuvinte, acestea sunt strâns legate, unul nu poate exista fără celălalt”, explică economiștii BRD.
Din 2011 până în prezent, ciclul economic a numărat 13 ani de expansiune (2011-2019, 2021-2024) și un an de contracție (2020)
Consumul privat a fost principalul motor al creșterii în 10 dintre cei 13 ani și a depășit 70% din PIB în 2024.
Investițiile au fost principalele propulsoare doar în doi ani (2019, 2023), iar exporturile nete într-un singur an (2013).
Exporturile nete au contribuit pozitiv la creșterea economică în doar patru ani (2011-2013, 2023). De asemenea, ponderea exporturilor în PIB a atins un minim istoric anul trecut (35,6%).
Două întrebări fundamentale se ridică
În funcție de deciziile luate de factorii de decizie, pachetul de reforme se poate transforma într-o reinventare sau o reinventare radicală.
Este cert că cererea internă va simți efectele erodării puterii de cumpărare, cu efecte în piața muncii și o scădere a încrederii.
În primul semestru al anului 2025, vânzările cu amănuntul au scăzut semnificativ (+3,4% față de +8,6% în 2024), iar serviciile prestate gospodăriilor au înregistrat rezultate slabe (-0,7% față de +2,9% în 2024).
Înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu 21,8% față de anul precedent în primul semestru al anului 2025, iar tranzacțiile imobiliare rezidențiale au scăzut cu aproximativ 3% la nivel național în primul semestru al anului 2025 (în București, cea mai mare piață din țară, scăderea a fost mai accentuată – aproximativ 10%).
O altă incertitudine majoră constă în absorbția fondurilor UE și/sau dacă exporturile nete vor putea susține o creștere pozitivă. Există motive serioase de îngrijorare în acest sens.
În privința cererii externe, performanțele economice slabe ale partenerilor comerciali principali (Germania, Franța, Italia), provocările din industria auto europeană (progrese tehnologice, schimbări în preferințele consumatorilor, presiuni legislative, concurență crescută și o piață incertă a vehiculelor electrice) și evoluția comerțului global sunt obstacole importante pe termen scurt și mediu.
Creșterea economică se va adapta la provocările pieței
Momentul nu este nici pentru optimism, nici pentru pesimism, ci pentru realism. „Succesul nu constă în a rămâne pe o singură cale, ci în a ști când să se reorienteze”.
Conform estimărilor preliminare ale Institutului Național de Statistică, PIB-ul a înregistrat o creștere trimestrială de 1,2% în T2 2025, iar rata anuală de creștere s-a menținut la 0,3% de la an la an (la fel ca în T1 2025). Astfel, rata de creștere economică în S1 2025 a fost de doar 0,3%.
Detaliile pe componente vor fi publicate luna viitoare (5 septembrie), odată cu datele finale.
Pe de altă parte, rata inflației a crescut semnificativ în iulie 2025 la 7,8% (față de 5,7% în luna iunie).
Banca Națională a României a modificat în sus previziunile privind inflația, anticipând un vârf de 9,2% în T3 2025 și o închidere a anului la 8,8%. S1 2026 va prezenta, de asemenea, o inflație persistentă, aproape de 8%. O reducere a dobânzii în acest an este acum exclusă, agenția monetară având ca obiectiv stoparea crește inflației cauzate de efectele secundare ale șocului inflaționist.
