Conform datelor Eurostat, finlandezii și olandezii se numără printre europenii cei mai mulțumiți de situația lor financiară personală (7,6 pe o scară de la 1 la 10). România se remarcă prin satisfacția ridicată a cetățenilor cu privire la situația financiară personală, cu o medie de 7,0, în contrast cu țările învecinate, unde indicele se situează între 4 și 5.
Deși averea netă a populației a crescut substanțial în ultimul deceniu, această creștere nu este uniformă. Un procent semnificativ din populație – 10% – deține 41% din venitul național înainte de impozitare, potrivit celui mai recent Raport privind stabilitatea financiară al BNR.
Valoarea averii nete a populației în 2024 se ridică la aproape 1.800 miliarde lei, față de circa 700 miliarde lei în 2014.
Datele BNR arată că, între 2014 și 2024, activele imobiliare deținute de populație s-au dublat, iar activele financiare s-au aproape triplat. Aceasta sugerează o creștere a bunurilor materiale. Cu toate acestea, realitatea este mai complexă: consumul a depășit veniturile disponibile, iar economisirea este negativă.
Un avans al averii pe baze fragile
Într-o piață supusă unor șocuri externe frecvente, averea crescută acționează ca un amortizor. Totuși, mulți români se bazează pe datorii sau economii anterioare. Rata de economisire este negativă, semn că veniturile sunt consumate integral, sau chiar depășite. Pentru a menține nivelul de trai, indivizii recurg la credite sau resurse economisite în trecut.
Paradoxal, în ciuda lipsei capacității de economisire curentă, rata de investiții rămâne pozitivă.
Românii continuă să investească, predominant în locuințe, fapt ce explică marea proporție de proprietari – 94,3% din gospodării dețin o locuință, cel mai înalt procent din Uniunea Europeană. Această tendință se observă chiar și în rândul persoanelor vulnerabile din punct de vedere financiar, demonstrând o puternică orientare spre proprietate, indiferent de nivelul veniturilor.
Bogăție concentrată, inegalitate persistentă
Creșterea averii nu este distribuită egal. Inegalitatea veniturilor persistă, top 10% din populație deținând 41% din venitul național înainte de impozitare. Această situație se reflectă în inegalitățile din sectorul bancar.
Deși 68% din populația peste 15 ani deține un cont bancar, diferențele rămân semnificative. Un procent redus (0,6%, sau 84,4 mii persoane) controlează 28% din volumul de depozite (martie 2025), cu o medie a depozitului de 1,06 milioane lei (echivalentul a 210 mii euro). În contrast, restul de 99,4% dintre deținători (aproximativ 15 milioane persoane) au solduri medii de depozite de aproximativ 15.500 lei (aproximativ 3.000 euro).
Creștere prin credit: cât mai poate dura?
Creșterea salariului minim și stabilitatea economică au stimulat consumul. Ca rezultat, consumul individual efectiv a crescut cu 14% în trimestrul IV din 2024, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior.
O pondere importantă a acestei creșteri provine din creditare. Între aprilie 2024 și martie 2025, creditele noi acordate populației au crescut cu 41,7%, atât în creditele imobiliare, cât și în cele pentru consum.
Cu toate acestea, ritmul acordării de credite s-a moderat vizibil din decembrie 2024.
În ciuda acestei încetiniri, datoria totală a populației a crescut semnificativ, atingând 218 miliarde lei la sfârșitul anului 2024, cu un avans de 9% într-un singur an – față de doar 2% în 2023.
