Imaginea prezintă oameni pe stradă.
Recent, imigrația este un subiect intens dezbătut. O analiză relevantă se regăsește în cel mai recent Raport asupra Inflației al Băncii Naționale Române, într-o secțiune dedicată pieței muncii, potrivit unui comentariu al lui Cristian Popa, membru al consiliului de conducere al Băncii Naționale.
Concluzia principală, conform lui Popa, este că România se confruntă cu un deficit persistent și mai acut de forță de muncă decât media Uniunii Europene. Această situație este evidentă în sondaje și în indicatorii de tensiune a pieței muncii: 40% dintre companii consideră lipsa personalului calificat o problemă crucială.
Acest deficit afectează atât nivelurile inferioare, cât și cele superioare ale pieței muncii: se manifestă cel mai pregnant la locurile de muncă care necesită calificări elementare, însă persistă și în domeniul IT&C, științelor, ingineriei și sănătății.
Paradoxal, piața muncii este, simultan, tensionată (cu deficit de forță de muncă) și dispune de resurse importante, susține Cristian Popa. Acest lucru se datorează unei dintre cele mai mici rate de participare a forței de muncă din UE (adică, există persoane care ar putea, dar nu muncesc, mai ales tineri, femei și romi) și uneia dintre cele mai ridicate rate de tineri care nu au un loc de muncă, nu urmează învățământ și nici nu participă la programe de dezvoltare profesională.
Pentru prima oară în istorie, imigranții veniți în România pentru muncă au fost, în 2023, principala cauză a creșterii populației, potrivit Institutului Național de Statistică.
Tendințele demografice nu sunt favorabile: ponderea persoanelor vârstnice a ajuns la 20% în 2024 (față de 16% în 2013), vârsta mediană este aproape 44 de ani (era 40,5 ani în 2013), iar populația totală este previzionată să scadă cu aproape 10% până în 2035, menționează Popa.
Referitor la migrație, după mai bine de două decenii de emigrare netă, România a trecut pe un trend pozitiv în 2022-2023. Acest lucru nu înseamnă că toți românii s-au întors sau că nu mai pleacă, ci că fenomenul s-a moderat, iar unii au început să revină. În medie, peste 200.000 de persoane au emigrat anual în ultimii 10 ani. Totuși, în 2023, România a înregistrat aproximativ 324.000 de imigranți. Două factori au contribuit la această creștere: creșterea contingentului anual de lucrători non-UE la 100.000 în 2022 și revenirea unei părți a comunității românești din diaspora după pandemie.
Astfel, imigranții au crescut în special datorită lucrătorilor din Nepal, Sri Lanka, Vietnam și alte țări non-UE (în general, muncitori necalificați din țări în curs de dezvoltare sau ajunși din Ucraina) și mai puțin din UE, în timp ce emigrarea afectează adesea lucrătorii calificați.
Migrația net pozitivă este o ajustare utilă a pieței (evidentă atunci când cererea de muncă este ridicată și salariile și condițiile de trai sunt atractive), dar se putea gestiona și mai eficient. Ideal ar fi să reținem lucrătorii calificați, sporind productivitatea, însă chiar și în forma actuală, migrația net pozitivă este preferabilă migrației net negative.
