Taxa va fi eliminată începând cu 2026, se arată în proiectul de lege „Pachetul II” de măsuri fiscale. În primele șase luni din 2024, Administrația Națională Fiscală (ANAF) a încasat 2,06 miliarde de lei din această taxă, potrivit unui răspuns oficial al instituției, conform surselor citate.
„Conform datelor din baza de date ANAF, încasările din impozitul minim pe cifra de afaceri, în primele șase luni ale anului 2024, au totalizat 2,06 miliarde de lei”, au comunicat reprezentanţii ANAF.
Surse apropiate de Ministerul Finanțelor estimează că încasările totale pentru întregul an 2024 se vor apropia de 4 miliarde de lei.
Discrepanțe în datele oficiale privind taxa
În prezent, nu există date oficiale complete despre încasările din taxa minimă pe cifra de afaceri. Există divergențe între declarațiile oficiale ale partidelor din coaliția de guvernare.
Ministerul Finanțelor susţine că eliminarea taxei stimulează investițiile, însă nu oferă detalii complete despre studiile de impact.
Care sunt investițiile potențiale? Care este impactul asupra bugetului național?
Măsura de eliminare a taxei pentru companiile mari nu include condiții pentru realizarea unor investiții concrete.
De la începutul mandatului, guvernul a introdus o serie de taxe noi pentru populație, inclusiv creşteri ale TVA, impozitului pe proprietate şi accizelor. Aceste măsuri au venit în contextul în care premierul a declarat că România se confruntă cu o situație financiară precară.
Cu toate acestea, prin „pachetul II”, guvernul actual a eliminat taxa minimă pe cifra de afaceri pentru companiile mari, introdusă în 2023.
Explicațiile Ministerului Finanțelor
Ministerul Finanțelor recunoaște că o parte din încasările suplimentare la buget provin din această taxă.
„Încasările din impozitul pe profit au atins 35,98 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 23,5% datorită avansurilor la impozitul pe profit și taxei minime pe cifra de afaceri aplicate companiilor şi bancilor”, se arată în nota care însoțește execuția bugetului de stat pentru 2024.
Creșterea veniturilor din impozitul pe profit a companiilor a fost de 6,8 miliarde de lei în 2024, o parte semnificativă provenind din taxa minimă pe cifra de afaceri aplicată marilor firme.
Problema taxării unor companii multinaţionale este una veche. Ideea introducerii unei taxe minime a apărut şi în guvernări anterioare.
Această situație derivă din faptul că în anumite industrii, companiile multinaționale au o marjă de profit mai redusă decât cele locale, ceea ce duce la o plată mai mică la bugetul de stat. Această strategie financiară este considerată optimizare fiscală.
Diferența constă în faptul că companiile multinaționale au mai multe instrumente pentru a reduce impozitul plătit în România, prin transferuri către entități din alte state şi deduceri pentru cheltuieli de management.
Taxa nu a vizat exclusiv companiile multinaționale
Taxa minimă pe cifra de afaceri a vizat toate companiile cu o cifră de afaceri peste 50 de milioane de euro, nu doar organizațiile multinaționale. O astfel de restricție ar fi putut fi percepută ca discriminatorie.
Se calculează impozitul pe profit (16%) și se aplică ulterior o taxă minimă pe cifra de afaceri de 1%, deductibile cu anumite cheltuieli, inclusiv investiții.
Dacă impozitul pe profit este mai mare decât taxa minimă, compania plătește impozitul pe profit. În situația contrară, se plătește taxa minimă pe cifra de afaceri.
Cele mai mari companii din România
În topul celor mai mari companii românești, în funcție de cifra de afaceri, se regăsesc firme multinaționale, unele având şi acţionariat românesc.
Cele 10 companii majore deţin aproximativ 7% din piaţa românească, cu o cifră de afaceri de 200 de miliarde lei, într-o economie totală de circa 3000 miliarde lei.
Practic, cele 10 companii, representând o infimă parte din totalul firmelor active (700.000 de companii), au o contribuție importantă la economia națională.
În prezent, nu sunt disponibile informații despre contribuția fiecărei companii la impozitul minim pe cifra de afaceri.
Top 10 companii din România după cifra de afaceri
- OMV Petrom SA – 30 miliarde lei;
- Automobile Dacia – 28 miliarde lei;
- OMV Petrom Marketing – 25 miliarde lei;
- Lidl Discount – 24 miliarde lei;
- Kaufland România – 20 miliarde lei;
- Ford Otosan – 19 miliarde lei;
- Rompetrol Rafinare – 15 miliarde lei;
- Profi Rom Food – 14 miliarde lei;
- Rompetrol Downstream – 13 miliarde lei;
- Carrefour România – 13 miliarde lei.
*Sursa – Ministerul Finanțelor
