„Evenimente geologice imprevizibile, cu potențial devastator” – se arată în raportul Institutului de Geologie al României, referitor la situația din Slănic Prahova. Orașul se confruntă de ani buni cu o situație alarmantă: subsolul se deplasează „accelerat”, potrivit experților. Localnicii denumesc sugestiv acest fenomen „Groapa”. Între timp, autoritățile locale preferă o imagine aparent liniștitoare. Am analizat mărturiile localnicilor și cercetările experților pentru a înțelege mai bine declarațiile optimiste ale primarului și președintelui CJ, care susțin că „totul decurge conform planului” sau că „Slănic este un oraș sigur”.
- Acest articol a obținut locul 1 la ediția din 2025 a programului „Forumul de Jurnalism Ratiu”. Programul urmărește dezvoltarea profesională a tinerilor jurnaliști.
Susținută de un cadru metalic, o bătrână în pijamale și capot aștepta la ușa apartamentului din centrul orașului Slănic Prahova. Ignorând vag eliberarea de către reprezentanții ISU, singura ei certitudine era evacuarea imediată.
Fiica ei, Daniela, își amintește clar acel moment. A alergat spre bloc, i-a pus mamei câteva haine, medicamente și actul de identitate într-o pungă. Nu aveau planuri precise, doar siguranța că nu mai pot rămâne acolo.
„Nu puteam s-o las. E nevoit să se miște cu ajutor. Am trebuit să o aduc acasă, într-un apartament unde abia se încap două persoane sănătoase”, își amintește Daniela.
Nu era prima oară când mișcările solului modificau harta orașului Slănic, aflat la 120 km de București și la 40 km de Ploiești. De data aceasta, însă, prăbușirea bruscă a unei porțiuni din strada principală, însoțită de un zgomot puternic și de apariția unei gropi în asfalt, i-a speriat pe locuitori, transformându-i pe cei mai mulți în martori ai acestui fenomen neobișnuit.
Măsuri de urgență și viața locuitorilor după evacuare
Din 25 aprilie 2024, ziua în care mama Danielei a părăsit apartamentul, strada 23 August a fost un șantier. Specialiștii atribuie instabilitatea terenului, un sol slăbit de ani de infiltrații, unei „tasări accelerate”, cu cauze complexe. Situația nu se încadrează într-un tipar geologic cunoscut, motiv pentru care a fost numită „Groapa” de locuitori.
Locuitorii orașului nu sunt străini de astfel de evenimente. În 2019, o altă zonă s-a prăbușit. De data aceea, oamenii au reacționat cu panică și multe intervenții rapide. Locuitorii afectați au reparat sau au părăsit locuințele. Însă în 2024, odată cu „Groapa”, situația a devenit critică. Aceștia au constatat că problema nu fusese niciodată complet rezolvată.
Pentru a diminua extinderea gropii, echipele de intervenție au forat adânc în sol și au injectat amestecuri de ciment – o metodă numită „jet grouting”.
Aceste injecții au scopul de a umple golurile din subteran și de a întări solul.
În toamna anului 2024, măsurătorile au indicat o reducere cu 90% a tasării, conform lui Marian Pruteanu, coordonatorul intervențiilor pentru stabilizarea terenului. Totuși, solul continuă să se miște cu câțiva centimetri pe an, afectând structuri și fundații.
Două blocuri de locuințe au fost afectate direct de fenomen. Alături de acestea, au mai fost afectate alte clădiri importante, precum sediul Poliției, ANAF-ului și un restaurant. Evacuarea preventivă a locatarilor a devenit o măsură de precauție.
„Suntem în grafic!”
În 2024, „Groapa” a apărut în plină campanie electorală. Se pregăteau alegeri locale, iar evacuările au fost efectuate într-un ritm alert. Cu toate acestea, mesajele oficiale au rămas optimiste.
Într-o declarație către presă, la o zi după apariția gropii, primarul a declarat: „Suntem în grafic!”. După întrebări suplimentare referitoare la instabilitatea solului, a manifestat iritare și a părăsit zona.
Nimeni nu a explicat exact în ce plan intră o dolină apărută între blocuri, dar sloganurile politice încurajatoare se afișau pe străzi.
Întoarcere acasă, cu rezerve
Pentru Daniela și mama ei, refacerea a durat două săptămâni. Spațiul îngust și lipsa facilităților necesare pentru o persoană cu mobilitate redusă au constituit o provocare.
Mulți dintre vecini au revenit în apartamente. Nu pentru că riscul dispăruse, ci pentru că nu puteau rămâne departe de case. Viața de zi cu zi devenise o adaptare continuă.
Blocurile arată ca după un cutremur și la un an de la întoarcerea locuitorilor. Peretele exterior al blocului mamei Danielei este fisurat. Un balcon de la parter pare desprins. Fundația este decalată.
Realitate versus iluzie
În martie 2025, la o ședință a Consiliului Local Slănic, Marian Pruteanu a explicat că intervențiile de stabilizare au funcționat parțial.
Tasarea a fost redusă cu aproape 90% datorită injecțiilor, dar fenomenul nu s-a oprit.
Zona afectată nu e izolată. Întregul oraș se află pe un teren instabil, ce va fi monitorizat în următorii 18 luni.
Însă, o lună mai târziu, președintele CJ Prahova a publicat pe rețelele de socializare un mesaj cu titlul „Slănic, oraș sigur!”.
Transparența – un aspect dificil
La o ședință a Consiliului Local Slănic, microfoanele consilierilor au fost oprite, iar transmisia ședinței întreruptă.
Conform unuia dintre consilieri, acest lucru a fost intenționat pentru a nu divulga informații despre situația reală a construcțiilor afectate.
Apariția unor înregistrări audio indică că primarul nu a primit raportul Institutului de Geologie al României referitor la situația ultimelor patru luni.
Procesul-verbal de predare-primire a raportului era datat cu o lună înainte de ședință. Motivul pentru lipsa de transparență pare să fie evitarea panicii printre locuitori.
Institutul Geologic al României: „evenimente geologice imprevizibile”
Raportul IGR evidențiază zone saturate cu apă la 15-20 de metri adâncime, cauzate de exploatarea intensivă a sării și de gestionarea infrastructurii.
Lucrările de stabilizare au modificat cursul apei subterane, care acum curge spre zonele joase. Inundații, ploi torențiale pot agrava situația.
„Instabilitatea terenului… este rezultatul cumulativ al… exploatării intensării a diapirului de sare. Datele de monitorizare arată o accelerare a subsidenței.…Implementarea măsurilor propuse este esențială” – se arată în raportul IGR.
(Nota autorilor: Acest paragraf conține o abstractizare pentru un raport IGR complet.)
Referendum
S-au strâns semnături pentru un referendum de demitere a primarului. Motivul principal al nemulțumirii locuitorilor a fost gestionarea crizei.
„Slănic înaintează” pe căi improvizate
Locuitorii s-au adaptat creând căi alternative. Cu toate acestea, plata impozitelor a continuat. Primarul a fost implicat într-un proces legal, pe fondul unei Ordonanțe de Urgență care a înghețat indemnizațiile primarilor.
Oamenii și-au continuat viața în aceste condiții, fiind nevoiți să se adapteze la fiecare schimbare neașteptată.
Primarul nu a răspuns la solicitările de presă.
