Anul 2024 a marcat al cincilea an consecutiv de scădere a nașterilor în România. Și în Polonia, cu o populație dublă, s-au născut doar 252.000 de copii în 2024, continuând tendința descendentă a natalității pentru al șaptelea an. Explicații oferite de o expertă.
- Și în Cehia, în 2024, s-au născut 84.311 de copii, cel mai mic număr înregistrat statistic.
În 2024, numărul nașterilor din România a coborât sub 150.000, un record negativ istoric. Potrivit datelor INS, este cea mai mică cifră înregistrată în ultimul secol.
De cinci ani, rata natalității prezintă un trend descendent. În 2019, numărul nașterilor a atins un maxim recent, depășind 215.000 de copii. Ulterior, cifra a scăzut, fie cu câteva sute sau mii de nașteri anual.
Cauzele acestui fenomen sunt multiple. De la factorii individuali, cum ar fi dorința și stabilitatea cuplurilor, până la influențele externe, cum ar fi măsurile guvernamentale destinate susținerii familiilor, explică Maria Voinea, cercetătoare în sociologia familiei.
Educație și sănătate
„Factorii externi pot avea un impact semnificativ asupra deciziilor de a avea copii. Nivelul de trai, stabilitatea socială, inflația, șomajul și migrația influențează direct rata natalității. La fel şi capacitatea sistemului de a oferi servicii medicale și educaționale de calitate”, a declarat experta.
”În România, aceste condiții au fost un factor descurajator în luarea deciziei de a avea copii”.
Întrebată despre soluții pentru inversarea trendului, Maria Voinea a susținut că e nevoie de politici clare și eficiente pentru a sprijini familiile, începând cu îmbunătățirea sistemului educațional și al celui sanitar.
„Oamenii se întreabă dacă copiii vor avea acces la o educație bună, dacă vor exista suficiente locuri la grădinițe și școli, dacă sistemul medical este accesibil și de calitate. Aceste aspecte au un impact direct asupra deciziei de a avea copii”, spune ea.
O recentă măsură fiscală cu efect contrar
Experta a menționat ca exemplu o recentă decizie guvernamentală, care a impus plata asigurării de sănătate pentru persoanele în concediu de maternitate. Până recent, persoanele în concediu de creștere a copilului erau scutite de plata acesteia.
„Spre deosebire de alte țări, unde există servicii și facilități pentru copii în primii ani de viață, în România aceste măsuri au fost rare și de scurtă durată”, adaugă Maria Voinea.
„Nu văd speranță în următorii ani”
Scăderea natalității nu este singura problemă demografică.
Ultimele date ale INS arată că sporul natural, diferența dintre nașteri și decese, a rămas negativ în mai 2025, numărul deceselor fiind semnificativ mai mare decât cel al nașterilor.
„Sunt convinsă că acest dezechilibru se va menține în următorii ani. Fenomenele demografice nu se schimbă peste noapte, chiar dacă statisticile pot prezenta mici variații. Trendul actual se menține pe parcursul a zeci de ani”, declară socioloaga.
În viitor, România ar trebui să se concentreze și pe îmbunătățirea condițiilor de viață ale persoanelor de peste 50 de ani.
„Este important să analizăm situația pensionarilor români în comparație cu cei din alte țări europene. Ce perspective au privind sănătatea, finanțele și timpul liber?”, explică Maria Voinea.
De asemenea, experta subliniază importanța politicilor de prevenție a bolilor.
„Statul trebuie să implementeze măsuri de prevenție pentru a diminua rata morbidității, adică a îmbolnăvirilor. Îngrijorător este numărul crescut al bolilor cronice și costurile ridicate ale tratamentelor asociate. Statul trebuie să ofere servicii medicale accesibile”, mai spune experta.
Toate aceste măsuri se încadrează în domeniul prevenirii bolilor.
În Polonia, natalitatea a scăzut cu 37% în ultimii șapte ani
În 2024, Polonia a înregistrat aproximativ 252.000 de nașteri, a șaptea scădere consecutivă. Polonia are o populație dublă față de România.
În 2017, Polonia a înregistrat peste 400.000 de nașteri, o diminuare cu peste 150.000.
Experții polonezi susțin că este mai important să se îmbunătățească viața cetățenilor decât să se încerce stimularea artificială a natalității. „Nu anticipăm o creștere bruscă a natalității”, au declarat aceștia.
Două treimi din poloneze, reticente față de naștere
Printre factorii care contribuie la scăderea natalității se numără interdicția avortului, lipsa de creșe și grădinițe, costurile medicale mari, și criza imobiliară.
Un sondaj CBOS din 2022 a arătat că 68% din femeile cu vârste între 18 și 45 de ani nu planificau sau nu știau dacă vor avea copii. În 2017, un sondaj similar a arătat că numai 41% dintre respondenți intenționau să aibă copii.
Guvernul irlandez oferă o sumă pentru nou-născuți
În Irlanda, o țară mult mai mică decât România, s-au înregistrat aproape 54.100 de nașteri în 2024.
Irlanda are o rată de natalitate mai mare decât media europeană, cu mai mult de o cincime din gospodării având trei sau mai mulți copii. La nivelul UE, această cifră era de doar 12,6%. Dar, există probleme cu locuințele, afectând și familiile.
Mamele irlandeze pot lua concediu de maternitate plătit de 26 de săptămâni și alte 16 săptămâni neplătite. Tații primesc două săptămâni de concediu paternal plătit.
Din decembrie 2024, Guvernul irlandez oferă o indemnizație unică pentru fiecare nou-născut, de 280 de euro.
Cehii îngrijorați de aspectul financiar
În Cehia, rata natalității a ajuns la un nivel minim istoric, cu 84.311 nașteri în 2024. Cehia are o populație mai mică decât a României.
Factorii de îngrijorare pentru cehi sunt nesiguranța financiară, prețurile ridicate ale locuințelor și dorința de stabilitate personală. În 2023, Cehia se situa printre cele mai scumpe țări din UE în ceea ce privește prețurile imobiliare.
