Societatea Hidroelectrica a anunțat, în data de 19 septembrie 2025, încetarea, prin acord, a mandatului a doi membri din conducerea sa: Karoly Borbély, președintele/directorul general, și Marian Fețița, director financiar. Încetarea a intrat în vigoare la data de 19 septembrie.
Această decizie a fost luată pentru a respecta Jalonul 121 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), referitor la gestionarea profesională a întreprinderilor de stat din sectorul energetic.
Acest jalon nu a fost îndeplinit, Uniunea Europeană constatând că, în cazul a 13 întreprinderi energetice, inclusiv Hidroelectrica, desemnarea managerilor nu a urmat proceduri transparente și corecte de selecție. Printre persoanele vizate se numără cei doi membri ai conducerii Hidroelectrica.
Hidroelectrica a mai precizat că „Ministerul Energiei, printr-o scrisoare din 18 septembrie 2025, a solicitat aplicarea rapidă a măsurilor necesare pentru remedierea deficiențelor semnalate de Uniunea Europeană în ceea ce privește situația conducerii societății.”
„Domnilor Karoly Borbély și Marian Fețița nu li s-au imputat nereguli și legalitatea procedurii de selecție pentru funcțiile lor nu a fost pusă sub semnul întrebării, după cum reiese și din feedback-urile primite de la părțile interesate. Astfel, domnul Karoly Borbély, domnul Marian Fețița și membrii Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica au ajuns la un consens de încetare a mandatelor pentru a nu afecta fondurile din PNRR destinate României”, se menționează în comunicatul Hidroelectrica.
Care sunt întreprinderile energetice care trebuie să își modifice conducerea
Până la data de 28 noiembrie 2025, mai multe companii din sectorul energetic trebuie să treacă printr-un proces transparent și corect de selecție a noilor manageri, pentru ca România să primească o sumă de 228 milioane de euro din PNRR, conform Jalonului 121 privind guvernanța corporativă.
Sunt vizate 13 întreprinderi energetice, potrivit unei comunicări făcute de Ministerul Energiei la ultima ședință de Guvern.
Companiile vizate includ Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia, SN Nuclearelectrica SA, Conpet, Romgaz, Oil Terminal, Electrocentrale Craiova SA, Midia Green Energy SA, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie S.A, Compania Națională pentru Controlul Cazanelor Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR), Eurotest și Radioactiv Mineral Măgurele SA, Institutul de Cercetare Științifică și Inginerie Tehnologică Proiectare Mine pe Lignit S.A, Complexul Energetic Valea Jiului S.A.
Care este pierderea financiară potențială pentru România în cazul neîndeplinirii cerințelor
În cazul directorilor de la Hidroelectrica și Complexul Energetic Oltenia, Ministerul Energiei susținea că nu are competențele legale necesare pentru a impune schimbarea conducerii, responsabilitatea cadânând asupra Consiliilor de Supraveghere.
„Ministerul Energiei, în calitate de acționar majoritar la SPEEH Hidroelectrica, respectiv Complexul Energetic Oltenia, nu deține instrumentele juridice necesare pentru a obliga Consiliul de Supraveghere să revoce membrii conducerii identificați în decizia UE”, se menționează în documentul prezentat la ședința de guvern.
Informația Ministerului Energiei evidențiază că o eventuală revocare ar implica costuri de despăgubire pentru Hidroelectrica de aproximativ 5 milioane de lei. Pe de altă parte, neîndeplinirea cerințelor Uniunii Europene ar duce la pierderi de minim 25 milioane de euro din Jalonul 121.
„Revocarea nejustificată a acestor directori ar obliga Hidroelectrica la plata unor despăgubiri de aproximativ 5 milioane de lei (în acest context, estimările preliminare ale experților Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene indică o penalitate de minimum 25 milioane EUR pentru neîndeplinirea condițiilor de selecție a conducerii celor două companii – 4 persoane)”, se precizează în documentul Ministerului Energiei.
Instituția subliniază faptul că o modificare a statutului societății nu ar avea efecte juridice „întrucât membrii respectivi au contracte de mandat încheiate cu Consiliile de Supraveghere”.
Conform documentului analizat, o concluzie importantă este „constatarea că membrii Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica nu au respectat Decizia Uniunii Europene, care impunea reluarea unei proceduri transparente și competitive de selecție a conducerii în termen de șase luni (până la 28 noiembrie 2025). Această atitudine poate fi considerată contrară bunei credințe și o ignorare nejustificată a cerințelor Jalonului 121.”
- Anul trecut, Uniunea Europeană a suspendat parțial plăți din PNRR, printre motive fiind maniera netransparentă și neprofesională de numire a conducerii companiilor energetice. Jalonul 121 era inițial estimat la aproape 300 milioane euro, dar, după clarificări din partea Guvernului, „suma propusă a fi suspendată în scrisoarea preliminară a fost redusă la aproximativ 71.000.000 euro”.
- Decizia privind managementul companiilor energetice a fost menținută și în luna mai, Uniunea Europeană precizând că suma de bani va fi pierdută definitiv dacă jalonul nu va fi îndeplinit până la data limită de 28 noiembrie 2025.
- În consecință, până la această dată, este necesară organizarea unor proceduri transparente de selecție a noilor conducători.
