Inflația rămâne ridicată, majorarea salariilor fiind depășită de creșterea prețurilor, iar dezvoltarea economiei va fi moderată. Acestea sunt principalele caracteristici ale anului 2025, un an dificil pentru economie și pentru angajați.
Există trei indicatori macroeconomici: creșterea economică, inflația și salariile medii. Care sunt valorile acestora și cum sunt interconectați? În primul rând, să analizăm evoluțiile. În luna septembrie, rata inflației a rămas puțin sub 10%, marcând 9,9%. Unii își pot pune întrebarea cum de inflația s-a estimat cu valori ușor sub 10%, dar explicațiile pot genera diverse speculații.
Mai relevante sunt datele privind structura creșterii prețurilor. Astfel, în septembrie, tariful energiei electrice a crescut cu 69% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. Creșterea este cauzată de eliminarea plafonării începând din luna august.
După liberalizarea pieței, mulți consumatori au semnalat că factura lor a fost de două ori mai mare decât în iulie, când se aplica plafonarea. Datele statistice confirmă o creștere semnificativă a tarifelor și, cu siguranță, scumpirile energiei electrice au influențat creșterea prețurilor în multiple sectoare. Efectul în lanț s-a produs în economie.
Se pot face multe observații privind explozia tarifelor după perioada de plafonare. Se pot întreba unde s-a greșit: în stabilirea plafonelor sau în momentul liberalizării? Probabil în ambele momente, însă acum nu mai are relevanță. E important de știut că s-a creat impresia că energia devine foarte ieftină. În realitate, acestea sunt false, pentru că tarifele mici plătite de consumatori au fost suportate de companiile furnizoare, care au așteptat să-și recupereze banii de la stat. În prezent, statul datorează câteva miliarde de lei furnizorilor. Așadar, schema de plafonare a funcționat ca o înșelătorie masivă, în care statul a păcălit companiile de energie electrică.
O altă observație importantă este că plafonarea adaosului comercial pentru anumite produse alimentare nu se reflectă în statisticile oficiale. În timp ce prețurile pentru malai, zahăr, cartofi, legume și conserve au stagnat sau au scăzut ușor față de septembrie 2024, prețurile pentru lapte, fructe și carne, produse pentru care s-a plafonat adaosul, au crescut în unele cazuri chiar mai mult decât rata inflației.
Al doilea indicator este câștigul salarial mediu net. În luna august, a fost de 5.387 de lei, fiind cu 130 de lei mai redus decât în iulie. Veniturile salariale sunt într-o perioadă de declin. Se remarcă scăderi de la lună la lună, iar în comparatie cu inflația, indicele câștigului salarial real, care indică diferența dintre creșterea veniturilor și creșterea prețurilor, a fost de 95% în august 2025 față de august 2024. Cu alte cuvinte, inflația a depășit progresul salarial. Această tendință a devenit evidentă în a doua parte a anului și se datorează menținerii salarilor în sectorul public și prudenței angajatorilor din mediul privat. Este o perioadă dificilă pentru angajați, însă trebuie remarcat că, în cele mai grave crize sanitaria sau energetică, salariile au crescut mai mult decât inflația.
Al treilea indicator este creșterea economică. În prezent, estimările variază semnificativ. Asociația Analiștilor financiari anticipează o creștere de 0,3%, dar nu exclude posibilitatea unei contracții de aceeași proporție. Guvernul, prin Comisia de Prognoză, se așteaptă la o creștere de 0,6%, în timp ce Fondul Monetar Internațional estimează chiar o creștere de 1% pentru acest an. După cum se observă, prognozele diferă considerabil, ceea ce evidențiază complexitatea anului.
Recapitulând: inflația a rămas ușor sub 10%, creșterea salariilor a fost pentru câteva luni mai modestă decât inflația, iar avansul economiei pentru 2025 va fi cel mai probabil de maxim 1%. Aceste date, corelate, confirmă faptul că „nota de plată” o plătesc „deciziile macroeconomice” din anii anteriori.
