Modelele de pensii în Italia, Croația, Africa de Sud, Irlanda și Polonia: inspirație și diferențe legislative
Guvernul afirmă că s-a inspirat din experiențele din Italia, Croația, Africa de Sud, Irlanda și Polonia în procesul de implementare a reformelor pensiilor. O analiză comparativă, realizată de HotNews în colaborare cu publicații din mai multe țări, oferă o perspectivă asupra situației actuale a sistemelor de pensii și diferențelor legislative între aceste țări.
- Acest material a fost elaborat în cadrul inițiativei europene PULSE, dedicată promovării parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, susținută de Uniunea Europeană. Contribuții au fost aduse de Adrian Vasilache – HotNews.ro (România), Marina Kelava – H-Alter.org (Croația), Maria Delaney – The Journal Investigates (Irlanda), Oscar Gimenez Fernandez – El Confidencial (Spania) și Tsvetelina Sokolova – Mediapool.bg (Bulgaria).
Deși Guvernul Croației a fost invocat pentru justificarea limitării retragerilor din fondurile private de pensii, situația diferă față de măsurile adoptate în România, deoarece în Croația nu se aplică impozite la aceste sume.
În România, legislația recentă stabilește posibilitatea ca beneficiarii să poată retrage maximum 30% din fondurile acumulate în Pilonii II și III de pensii.
Modelul croat al sistemului de pensii
Reforma sistemului de pensii din Croația a fost demarată în 1999 și a condus la modificări majore în modalitatea de finanțare a pensiilor viitorilor pensionari, descrie publicația H-Alter.org.
Sistemul croat de asigurări sociale pentru pensii este format din trei piloni:
- asigurarea obligatorie de pensii bazată pe solidaritate intergenerațională (primul pilon),
- asigurarea obligatorie de pensii pentru economisire capitalizată (al doilea pilon),
- asigurarea voluntară pentru pensii, bazată pe economisire individuală capitalizată (al treilea pilon).
Primii doi piloni sunt obligatorii, în timp ce al treilea reprezintă opțiunea de economisire voluntară pentru pensie. Implementarea acestui sistem a început în 2002.
„Rata totală de contribuție pentru asigurarea obligatorie de pensii (Pilonii I și II) reprezintă 20% din salariul brut, fiind distribuită astfel: 15% pentru Pilonul I și 5% pentru Pilonul II.”
Doar 27% dintre croați contribuie la Pilonul III de economii pentru pensii
Contribuțiile pentru Pilonul III sunt voluntare, sumele fiind alese de fiecare contribuabil. În plus, este permisă aderarea la mai multe fonduri de pensii voluntare. Statul sprijină aceste fonduri prin subvenții, acoperind 15% din contribuție, până la un plafon anual de 99,54 de euro. Pentru a beneficia de aceste stimulente, contribuabilul trebuie să plătească în jur de 663,61 de euro anual.
Conform datelor din 2024, doar 27% dintre angajați din Croația economisesc în Pilonul III, reprezentând aproximativ 463.365 de persoane sau 12% din totalul populației.
Plățile în Pilonul II pot fi realizate sub forme de: beneficii pe întreaga durată a vieții și plăți pe durata vieții cu opțiunea de sumă unică (aproximativ 15%).
Pensiile din Pilonul III pot fi accesate cel mai devreme la vârsta de 55 de ani (sau 50 de ani pentru cei înscriși înainte de 2019), indiferent dacă sunt în activitate sau pensionați. De asemenea, este disponibilă și opțiunea de retragere în sumă unică, de maximum 30% din fondurile acumulate în contul personal.
Irlanda: scutiri fiscale pentru sumele forfetare de până la 200.000 de euro
Irlanda a fost menționată de Guvern în contextul reformelor pensiilor private. În această țară, majoritatea populației poate solicita pensia de stat la vârsta de 66 de ani.
Conform ultimelor date ale Oficiului Central de Statistică din decembrie 2024, 67% dintre angajați au o formă de asigurare suplimentară pentru pensie, fie pensie ocupațională, fie pensie privată, sau ambele (21%).
Procentul contribuțiilor variind, beneficiarii pot opta pentru deduceri fiscale în funcție de schema angajatorului și de deciziile lor personale. Există facilități fiscale speciale pentru contribuțiile la fondurile de pensii, în funcție de vârstă.
Venitul din pensiile private este impozitat în Irlanda, cu excepția anumitor plăți forfetare, care beneficiază de reglementări fiscale speciale. Persoanele pot primi o scutire de impozit de până la 200.000 de euro pentru sumele forfetare de pensionare, iar excedentul este impozitat astfel: 20% pentru sumele cuprinse între 200.001 € și 500.000 €, și 40% pentru sumele peste 500.000 €.
Pensiile publice sunt supuse impozitării atât a contribuțiilor, cât și a beneficiilor, cu excepția cazurilor de scutiri speciale.
Spania: impactul fiscal al retragerii sumelor din fondurile de pensii private
La sfârșitul anului 2024, în Spania erau înregistrate 10,2 milioane de conturi de participare la fondurile de pensii, conform datelor oficilale. Totuși, un singur utilizator poate avea multiple conturi.
Numărul de planuri individuale de pensii este estimat la 7,3 milioane de conturi, fiind dedus un număr de aproximativ opt milioane de participanți unici. Retragerile pot fi totale sau parțiale, însă din motive fiscale, se recomandă în special plățile periodice sau rentele viagere.
Contribuțiile la fondurile de pensii sunt deductibile, însă toate sumele, inclusiv câștigurile, sunt supuse impozitului la momentul retragerii. Impozitul progresiv IRPF poate determina o povară fiscală semnificativă dacă suma retrasă este mare, mai ales dacă se face o singură dată.
Nu există limite pentru perioadele de plată a pensiilor sau pentru eșalonarea retragerilor, acestea fiind supuse impozitării conform IRPF. Pensia publică este finanțată prin contribuțiile la Seguro de Pensiones, realizate de angajat și angajator.
