Eșecul unei generații: 75 de fotbaliști disparuți imediat după ieșirea din protecția FRF

Gazeta Sporturilor oferă o analiză amănunțită asupra evoluției jucătorilor din grupa celor născuți după 1 ianuarie 2000, beneficiari până în sezonul 2022-2023.

Aceștia au avut la dispoziție două campionate fără norme restrictive, timp suficient pentru a demonstra dacă experiența acumulată în perioada în care au fost protejați le-a fost de folos.

Analiză GSP: cine și-a confirmat potențialul, cine a rămăs mediocru și cine a eșuat

Astfel, ne referim la jucătorii născuți în 2000 și 2001, fotbaliști cu vârste între 24 și 26 de ani, cei mai apropiați de vârsta la care se atinge potențialul maxim. Analiza finală a împărțit acești jucători în trei categorii:

• au demonstrat valoare: cei care s-au impus în prima divizie, au ajuns la naționala mare și/sau au fost transferați în cluburi importante;

• mediocri: cei care nu s-au stabilizat ca titulari în Superligă, dar și cei care au alternat între prima și a doua ligă;

• au eșuat: cei care au dispărut din vizorul competiției interne.

Primul jucător din grupa analizată a fost Vladimir Screciu, care a debutat în Superliga la 16 ani, opt luni și 19 zile (2 octombrie 2016, FCSB – Universitatea Craiova 2-1), chiar în sezonul în care s-a introdus regula U21.

Vladimir Screciu, înainte de partida România – Moldova / Foto: Ionuț Iordache (GSP)

În același sezon, în tricoul formației Universitatea Craiova, a debutat și primul jucător născut în 2001, Jovan Markovic (16 ani și 9 zile, pe 1 aprilie 2017, U Craiova – CFR Cluj 1-4).

În total, 106 jucători autohtoni eligibili U21 au efectuat cel puțin un joc, împărțiți în 64 născuți în 2000 și 42 în 2001.

20,1%din totalul debutanților U21 în cele 10 sezoane cu regulă sunt născuți în anii 2000 și 2001.

15 au demonstrat valoare, dintre care nouă au ajuns la lotul național de seniori.

Din totalul de 106, doar 15 îndeplinesc cel puțin o condiție pentru a fi încadrate în categoria „au confirmat”, reprezentând 14,2%. Iată câteva informații și explicații despre acești jucători și cluburile care i-au lansat, precum și beneficiarii acestora:

• FCSB a fost clubul cu cele mai mari investiții în achiziționarea acestor jucători, transferându-i pe Târnovanu de la Poli Iași, Miculescu de la UTA și Bîrligea de la CFR Cluj

• Parma a plătit aproape nouă milioane de euro pentru Valentin Mihăilă, un record pentru Universitatea Craiova. Performanțele din campionat le-au permis transferuri internaționale și pentru V. Screciu, B. Racovițan, A. Dumitrescu, M. Popa și A. Sefer.

• Mihai Lixandru, crescut de FCSB, a fost împrumutat de bucureșteni la Gaz Metan în sezonul 2021/’22 și la CS Mioveni în 2022/’23, cu fiecare experiență la echipa B. S-a întors la formația roș-albastră și, după două retrogradări consecutive, a câștigat două titluri de campion.

• Valentin Țicu a urmat parcursul de la copil de mingi la captain al Petrolului. Chiar și accidentat de o perioadă lungă, și-a câștigat un loc de lider la echipă și s-a impus în pachețelul roș-albastru.

• Alin Fică și o întrebare dificilă: a beneficiat cu adevărat de regula U21? Perioada de eligibilitate s-a dovedit a fi dificilă, având doar 10 jocuri în trei sezoane și un total de 447 de minute! În schimb, după eliminarea protecției, a devenit favorit al lui Dan Petrescu, fiind utilizat în 35 de meciuri în sezonul anterior (2.383 de minute).

• Ultimii doi ani au fost dificili pentru Jovan Markovic, afectat de probleme medicale și critici privind profesionalismul. Totuși, având peste 40 de goluri și 164 de meciuri în Superligă, precum și ultimele trei selecții la echipa națională, merită să fie considerat în prima categorie valorică.

Lista celor 15 jucători care au demonstrat valoare și cluburile unde au debutat în competiția internă majoră:

• CFR Cluj 3 (Daniel Bîrligea, Claudiu Petrila, Alin Fică);

• Universitatea Craiova 3 (Vladimir Screciu, Valentin Mihăilă, Jovan Markovic);

• FC Botoșani 2 (Bogdan Racovițan, Victor Dican);

• Sepsi 1 (Andres Dumitrescu); Astra 1 (Mihai Popa);

• Gaz Metan 1 (Mihai Lixandru); Petrolul 1 (Valentin Țicu);

• Poli Iași 1 (Ștefan Târnovanu);

• Rapid 1 (Antonio Sefer);

• UTA Arad 1 (David Miculescu).

Nouă dintre acești jucători au ajuns la echipa națională: D. Bîrligea, Cl. Petrila, B. Racovițan, Vl. Screciu, V. Mihăilă, J. Markovic, Șt. Târnovanu, A. Sefer și D. Miculescu. În comparație, ultima generație fără regula U21, cea cu jucători născuți în 1992 și 1993, a avut 11 jucători care au evoluat la naționala U21 în Superligă.

Urmează categoria celor cu performanțe moderate în cele două sezoane după eliminarea protecției, fără încredere permanentă sau cu transferuri periodice între nivelurile superioare și inferioare.

Sunt 16 jucători (15,1%), dintre care nouă activează în sezonul actual în Superligă: Răzvan Ducan (Farul), Robert Neacșu (Metaloglobus), Vlad Pop (Unirea Slobozia), Alexandru Ișfan (Farul), Dragoș Albu (FC Hermannstadt), Andrei Gorcea (UTA), Alexandru Oroian (FC Hermannstadt), Alexandru Cîmpanu (FC Botoșani) și Denis Hrezdac (UTA).

Cine și ce s-a întâmplat cu ceilalți?

15 jucători cu potențial și 16 jucători promițători. Restul reprezintă eșecul acestei generații: 75 de fotbaliști au dispărut complet din vizorul Superligii, fie în timpul perioadei de protecție, fie imediat după încetarea acesteia! Un procent extrem de mare: 70,8%! De asemenea, 56 dintre ei nu evoluează nici în Liga a doua, fiind de aproape patru ori mai mulți față de cei care au avut evoluții notabile.

Așadar, 52,8% dintre jucătorii care au beneficiat de regula U21 se pregătesc în cel mai bun caz la nivel de Divizia C sau în ligi regionale din Europa, precum Italia sau Germania. La echipele care au avut foști jucători eligibili, se regăsesc formații precum Crișul Sântandrei, FC Rovine, FC Pucioasa, Vulturii Fărcășești, Unirea Braniștea, SCM Zalău, Viitorul Ianca, Teleajenul Vălenii de Munte, OSC Bremerhaven sau CfR Pforzheim.

Nume precum: Aurelian Păun, Andrei Joca, Andrei Paliu, Emanuel Dat, Costin Ciucureanu, Salvatore Marrone, Alexandru Ilie, Gabriel Răducan, Cătălin Măgureanu, Răzvan Andronic, Adrian Moescu, Ionuț Zanfir, Ștefan Cană, Luis Nițu, Denis Rusu.

Surpriza echipei Viitorul / Farul!

Este remarcabilă prezența echipei de la malul Mării Negre, care a fost principalul furnizor pentru echipa națională U21 în 2019, când România a ajuns în semifinale la Euro 2019. Trei jucători de la această formație, Marius Sebastian Leca, Alex Georgescu și Florian Haită, au debutat în Superligă, însă niciunul nu și-a câștigat un loc de titular în competiție.

Trei jucători din grupa 2000-2001, folosiți în sezonul 2021/22 și 2022/23, nu au mai evoluat în Superligă după ieșirea de sub protecție.

Cât au reprezentat jucătorii născuți în 2000 și 2001 pentru ultimele două sezoane cu regula activă (2021/22, 2022/23), precum și pentru următoarele două fără restricții?

O analiză suplimentară arată cum „s-au dispersat” jucătorii autohtoni din această grupă.

Astfel, dacă în sezonul anterior în care au fost eligibili au evoluat 60 de jucători români născuți între 1 ianuarie 2000 și 31 decembrie 2001, în ediția următoare, fără protecție, numărul a scăzut de trei ori, fiind depășit de fotbaliști străini de aceeași categorie de vârstă, precum Tiago Goncalves, Kader Keita, Baba Alhassan, Tobias Christensen, Albion Rrahmani, Carlos Mora, Anzor Mekvabishvili sau Marinos Tzionis.

• ’21/’22: 60 jucători autohtoni U21 născuți între 2000-2001;

• ’22/’23: 45 jucători autohtoni U21 născuți între 2000-2001;

• ’23/’24: 25 jucători autohtoni U21 născuți între 2000-2001;

• ’23/’24: 23 jucători străini de aceeași vârstă;

• ’24/’25: 21 jucători autohtoni U21 născuți între 2000-2001;

• ’24/’25: 31 jucători străini de aceeași categorie de vârstă.

Clasamentul actual din Superliga