Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, a declarat, joi, la Sebeș, că este necesară reducerea pragului pentru criteriul demografic referitor la rangul orașelor și municipiilor, o analiză indicând faptul că în prezent există 205 unități administrativ-teritoriale care nu respectă această condiție, relatează Agerpres.
Întrebat, joi, într-o conferință de presă, dacă urmează o reclasificare a localităților care nu îndeplinesc un anumit standard de populație pentru a fi considerate oraș sau municipiu, Cseke Attila a precizat că a fost realizată o analiză „strict profesională” la nivelul ministerului privind clasificarea localităților din România, susținând că „niciun alt criteriu nu a fost luat în considerare”.
El a menționat că, în Legea 351 – Planul de amenajare a teritoriului național, sunt anumite condiții pe care trebuie să le îndeplinească un oraș, o comună sau un municipiu.
„Analizând aceste condiții și datele din Recensământul populației, pentru că principalul criteriu este populația, putem observa următoarele: din 103 municipii, 57 nu respectă această condiție, care actualmente este de 40.000 de locuitori pentru un municipiu. La nivelul orașelor, din 216, 146 nu îndeplinesc această condiție demografică, stabilită la 10.000 de locuitori. De asemenea, avem 45 de comune cu o populație mai mare de 10.000 de locuitori, care ar trebui să fie evaluate pentru titularizarea ca orașe. Dintre acestea, două — Florești și Chiajna — depășesc pragul de 40.000 de locuitori și ar trebui să devină municipii, iar trei orașe — Bragadiru, Voluntari și Popești Leordeni, în zona metropolitană a Bucureștiului — care sunt în prezent orașe, dar au peste 40.000 de locuitori, ar trebui să fie incluse în categoria municipii, conform acestui criteriu demografic”, a explicat ministrul.
Cseke Attila a adăugat că această analiză va continua.
„De-a lungul celor 24-25 de ani în care aceste criterii sunt în aplicare, abordarea în planul de amenajare teritorială a fost inconsitentă. Din punct de vedere legislativ, da, însă dacă ne referim la evoluția acestor criterii de la adoptare, în 2001, acestea au fost pentru prima dată stabilite. Până atunci, astfel de condiții nu existau. La momentul aprobării, se realiza o analiză a situației atunci, când aveam 13 orașe și 13 municipii care nu respectau condițiile din acea vreme, valabile pentru documente de atunci, cu praguri de 5.000 de locuitori pentru orașe și 25.000 pentru municipii”, a spus el.
Criteriile modificate cu aproape două decenii în urmă
În 2007, criteriile au fost ajustate, pragurile fiind ridicate la 10.000 de locuitori pentru orașe și 40.000 pentru municipii, standarde care sunt în vigoare și în prezent.
„Analizând evoluția acestora din 2001 până în prezent, observăm că în 2001 aveam 26 de unități administrativ-teritoriale care nu respectau aceste condiții demografice, iar astăzi sunt 205 orașe și municipii care nu îndeplinesc aceste criterii, în condițiile în care, simultan, există 48 de comune care ar trebui să obțină statutul de oraș și municipiu. Această cercetare va continua, iar după finalizarea analizei pe celelalte condiții, vom discuta cu coaliția de guvernare pentru a determina politicile viitoare și pașii necesari în această direcție”, a precizat ministrul.
El a subliniat că, în opinia sa, în stadiul actual al analizei, este necesară reducerea pragului pentru criteriul demografic.
„Este clar că, față de începutul anilor 2000, când pragul pentru municipii era de 25.000 de locuitori și pentru orașe de 5.000, în 2025 trebuie să reevaluăm aceste limite, chiar dacă unele orașe au înregistrat creșteri de populație, tendința majoritară indicând necesitatea ajustărilor. Astfel, vom reconsidera pragurile actuale de 40.000 pentru municipii și 10.000 pentru orașe”, a concluzionat Cseke Attila.
Sursa foto: Dreamstime.com
