„Mizam pe faptul că vom relansa procesul de reformare, de această dată cu implementarea efectivă”, a declarat miercuri ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pâslaru, referitor la strategia națională a României.
Dragoș Pâslaru a fost întrebat de HotNews, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Palatul Victoria, despre măsurile pe care România trebuie să le întreprindă pentru a evita pierderea celor 231 de milioane de euro din Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR), în urma deciziei Curții Constituționale, de a respinge reforma pensiilor magistraților.
„Data limită, cunoscută de toți, este 28 noiembrie, pentru a soluționa acest jalon, care implică suma de 231 de milioane de euro. Așa cum ați observat, voința politică, în pofida discuțiilor și dezbaterilor publice, rămâne de a rezolva această problémă, și vom implementa o soluție pentru a depăși obstacolele procedurale semnalate de CCR”, a explicat ministrul.
Jalonul la care face referire ministrul este cel numit 215, având ca obiectiv „Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale” (indemnizații și pensii stabilite și plătite conform unor legi cu caracter special). Nerealizarea acestui jalon duce la suspendarea fondurilor europene alocate din PNRR.
Ministrul a adăugat că este convins că prim-ministrul României, Ilie Bolojan, va anunța planul de acțiune pentru acest subiect.
„Continuăm să mizăm pe reluarea reformei, de această dată cu rezolvarea finală, pentru a evita penalizarea de 231 de milioane de euro.”
„Două elemente esențiale”
Oficialul a menționat că „o revizuire mai profundă a reformei pensiilor speciale – n.r. – ar diminua șansele de a îndeplini termenul de 28 noiembrie”.
„Astfel, există două aspecte fundamentale: primul, trebuie să se realizeze neapărat această reformă, cu sau fără termen limită, cu sau fără sprijinul PNRR, iar al doilea, prioritar, este ca aceste 231 de milioane de euro să fie obținute pentru proiecte în domeniul educației, sănătății, infrastructurii rutiere, energiei, iar pentru acest motiv trebuie acționat rapid pentru îndeplinirea acestei condiții”, a afirmat reprezentantul Ministerului Investițiilor Europene.
Potrivit oficialului, în privința termenului de 30 de zile pentru avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), mai este timp pentru adoptarea reformei prin procedură de urgență sau asumare guvernamentală, și a precizat:
„Există încă un interval de timp. Consider că legat de acest aspect, ceea ce contează cu adevărat este ca legislația să fie aprobată. În discuția de vineri, voi analiza cu echipa Comisiei Europene toate aspectele, inclusiv modul în care intenționează coaliția de guvernare să finalizeze procesul legislativ, fie prin adoptare rapidă, fie prin promulgare de către președinție – situație analizată în contextul actual”.
Un reporter de la HotNews a atras atenția asupra faptului că termenul de 30 de zile pentru avizul CSM nu se referă doar la pensiile magistraților, ci și la cele ale militarilor, polițiștilor și angajaților serviciilor speciale.
„Am observat, inclusiv în intervenția CSM, că unii cred că știu mai bine decât mine situația privind jalonul. Voi reitera: conform afirmațiilor oficiale ale Comisiei Europene, dacă reformele inițiate de guvernul Ilie Bolojan sunt finalizate, vom primi cei 231 de milioane de euro. Aceasta nu include alte reforme sau modificări, ci doar pe cele legate de această lege. În contacte directe cu negociatorii europeni, am confirmat că, în ultimele trei luni, am realizat progrese semnificative, în condițiile în care anterior tot procesul dura un an”, a precizat Pâslaru.
Referitor la posibilitatea ca, înainte de sărbători, Comisia Europeană să aprobe reforma pensiilor magistraților, oficialul a menționat:
- „Termenul regulamentar de 6 luni se aplică pentru evaluarea progresului. În România, procesul este adesea accelerat, dar până la 28 noiembrie, Comisia Europeană trebuie să constate dacă reforma a fost satisfăcător finalizată.”
- „În discuția de vineri, voi analiza cu Departamentul European dacă poate fi considerată aprobare condiționată, dat fiind contextul deciziei CCR, și dacă proiectul de lege propus poate fi inițiat sau trebuie să fie promulgat de președinție, pentru a ajunge la concluzia de acceptare.”
- „Dacă, conform răspunsului oficial, pachetul modificat al proiectului îndeplinește condițiile, nu este nevoie de alte oficializări, iar dacă termenul de 28 noiembrie este respectat, fondurile vor fi deblocate.”
- „Nu există indicații oficiale că propunerea legislativă trebuie schimbată. Toate deciziile trebuie luate în funcție de avizul Comisiei Europene și de situația procedurală a cadrului legislativ. Noi ne concentrăm pe atingerea jalonului pentru a primi cei 231 de milioane de euro.”
Întrebat despre convingerea că legea pensiilor magistraților este constituțională în fond, Pâslaru a răspuns: „Este o concluzie logică. În cazul deciziei Curții, respingerea pe formă indică faptul că nu au fost identificate probleme de fond. Dacă s-ar fi analizat și conținutul, s-ar fi pronunțat și pe fond. Din acest motiv, sunt sigur că legea respectă condițiile și, dacă este adoptată integral, vom primi cei 231 de milioane de euro”, a conchis oficialul.
Decizia CCR și reacția premierului Bolojan
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, luni, legea de modificare a sistemului de pensii pentru judecători și procurori, adoptată de Guvern prin angajarea răspunderii în Parlament în data de 1 septembrie.
Ulterior, premierul Bolojan a afirmat că reforma rămâne „o prioritate fermă pentru Executiv, susținută de întreaga coaliție”. „CCR nu a respins în fond această reformă, ci doar pe chestiuni procedurale, astfel încât Guvernul poate relua inițiativa”, a subliniat șeful Guvernului.
„Niciodată în alte țări nu se pensionează la 48-50 de ani sau se obține o pensie egală cu ultimul salariu. Acestea nu sunt chestiuni politice, ci privilegii sociale și fiscale insuportabile. Această reformă nu o face doar Guvernul sau politicienii, ci România în ansamblu”, a mai spus Bolojan în mesaj public.
„Înțelegem că CCR a stabilit un standard procedural pentru avizul CSM, iar Guvernul a solicitat avizul pe 22 august. Răspunsul final a fost dat în data de 1 septembrie, considerat un termen rezonabil de către judecătorii CCR. Vom respecta acest cadru”, a adăugat premierul.
CCR a formulat obiecții doar privind vicii de constituționalitate de natură formală, fără a evalua conținutul legislativ.
Reacția Uniunii Europene
Reprezentantul Comisiei Europene a confirmat că „ia act de decizia Curții Constituționale a României privind pensiile speciale”, iar la expirarea termenului, „va analiza dacă obligația a fost respectată în mod satisfăcător”, pentru a decide suspendarea fondurilor, a declarat pentru StartupCafe.ro.
Printre cele trei reforme financiare derulate prin PNRR, pentru care România are perioadă de grație până la 28 noiembrie 2025, se află și reforma pensiilor speciale (jalonul 215), pentru care suma suspendată este de 231 milioane euro.
„România a depus a treia cerere de plată în data de 15 decembrie 2023. Aceasta a fost parțial finanțată în iunie 2025, în valoare de 1,3 miliarde euro. Comisia Europeană evidențiază că șase dintre cele șapte etape ale celei de-a treia cereri rămân nefinalizate, inclusiv jalonul 215, ce vizează cadrul legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”, a explicat un purtător de cuvânt al instituției. „La finalul perioadei de evaluare, dacă aceste jaloane sunt considerate îndeplinite, fondurile vor fi restabilite”, a adăugat oficialul.
