Catedrala Mântuirii Neamului va fi consacrată duminică, 26 octombrie, în prezența Patriarhului Daniel și a Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului. Ceremonia de astăzi marchează șapte ani de la inaugurarea parțială a monumentului și simbolizează unul dintre cele mai ambițioase proiecte ale României moderne.
Accesul pe esplanadă se va realiza exclusiv prezentând actul de identitate și un ecuson specializat.
De ce acum, în 2025
După ceremonia de consacrare, credincioșii vor avea posibilitatea de a se închina în Sfântul Altar.
Sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului are loc într-un an cu o semnificație deosebită: în 2025 se marchează 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române și 100 de ani de la înălțarea acesteia la rangul de Patriarhie.
Vizibilă din aproape orice punct al capitalei, Catedrala va deveni nu doar un reper religios, ci și un simbol al identității naționale a României.
De asemenea, va reprezenta un centru de atracție pentru pelerini și turiști care vizitează orașul.
Ideea construirii unei catedrale naționale a fost exprimată imediat după dobândirea independenței României, ca omagiu pentru sacrificiile din Războiul de Independență și pentru dorința de a avea un lăcaș emblematic pentru credința și identitatea națională a poporului român.
Mihai Eminescu a fost una dintre primele personalități care au susținut această inițiativă, într-un articol publicat în ziarul Timpul, unde semnala lipsa unei mari biserici ortodoxe în București.
„Noi înșine, în marea capitală a României, nu avem o singură catedrală, o singură zidire religioasă”, scria Mihai Eminescu în 1881, în ziarul Timpul.
1884 – Primul pas oficial: legea emisă de Regele Carol I
După proclamarea Regatului, Regele Carol I a propus Parlamentului un proiect legislativ pentru edificarea unei catedrale ortodoxe în București.
La 5 iunie 1884 a fost promulgată Legea nr. 1750, publicată în Monitorul Oficial la 18 iunie, care oficializa necesitatea unei „catedrale românești ridicată spre gloria lui Dumnezeu și mântuirea neamului”.
Bugetul alocat statului prevedea o sumă impresionantă, de cinci milioane de lei aur, însă proiectul a rămas doar pe hârtie.
1920 – Reluarea ideii de către Mitropolitul Miron Cristea
După Marii Uniri din 1918, mitropolitul Miron Cristea readuce în discuție conceptul ridicării unei Catedrale a Mântuirii Neamului, ca simbol al unității spirituale și recunoștinței față de martirii războiului.
La inițiativa sa, Regele Ferdinand sprijină proiectul printr-un act regal, semnat la 10 mai 1920.
1925 – Înființarea Patriarhiei Române
În anul 1925, Biserica Ortodoxă Română a fost oficial ridicată la rangul de Patriarhie, prin hotărâre a Sfântului Sinod, recunoscută de Regele Ferdinand I.
Aceasta decizie a venit după patru decenii de la recunoașterea autocefaliei, fiind un gest de consolidare a unității religioase a tuturor provinciilor istorice românești.
Primul patriarh al României a fost Miron Cristea, întronizat la data de 1 noiembrie 1925, într-o ceremonie desfășurată la Catedrala Mitropolitană din București.
La 3-4 februarie 1926, în prima ședință a Consiliului Național Bisericesc, s-a hotărât înființarea unei „comisii de specialitate” pentru pregătirea planurilor și stabilirea locației potrivite pentru construcție.
1929 – Stabilirea amplasamentului și sfințirea terenului
În 1929, Patriarhul Miron Cristea a inițiat o consultare pentru alegerea locului unde urma să fie ridicată noua catedrală, ce urma să simbolizeze unitatea spirituală a României Mari.
După analiza mai multor variante, a fost ales un teren la poalele Dealului Mitropoliei, în zona centrală a Bucureștiului, în prezent Piața Unirii.
Pe 11 mai 1929, Miron Cristea a sfințit terenul, ridicând o troiță de lemn care marca locul viitoarei construcții.
Proiectul a fost întrerupt din cauza crizei economice mondiale, apoi blocat de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial și ulterior de instaurarea regimului comunist.
1995 – Reînvierea proiectului sub Patriarhul Teoctist
După căderea regimului comunist, inițiativa construirii unei Catedrale Naționale a fost reactivată de către Biserica Ortodoxă Română.
În 1995, Patriarhul Teoctist a făcut apel public către autorități, cler și credincioși pentru sprijinirea ridicării unei catedrale reprezentative pentru „mântuirea neamului” și omagiu pentru eroii din toate timpurile.
După multiple consultări, Patriarhia a stabilit terenul provizoriu: Piața Unirii, unde, la 5 februarie 1999, a avut loc o ceremonie istorică.
În prezența președintelui Emil Constantinescu, a premierului Radu Vasile, a membrilor Sfântului Sinod și a credincioșilor, Patriarhul Teoctist a sfințit situl și a așezat o cruce de piatră ca simbolic fundament al viitoarei Catedrale Naționale.
2007 – Sfințirea terenului de pe Dealul Arsenalului
După un deceniu, în 2005, Primăria Capitalei propune un nou amplasament pe Dealul Arsenalului, loc cu o istorie tragică a bisericilor demolate în perioada comunistă pentru construirea Palatului Parlamentului.
Această propunere a fost acceptată de Patriarhia Română, iar în martie 2005, Guvernul României a emis Ordonanța de urgență nr. 19/2005, pentru realizarea ansamblului arhitectural „Catedrala Mântuirii Neamului”.
Ulterior, Camera Deputaților a transferat oficial terenul către Patriarhie. În 2007, s-a adoptat Legea nr. 376/2007 privind cadrul de finanțare a construcției, prin contribuția comună a Patriarhiei, Guvernului și autorităților locale.
Momentul culminant a avut loc la 29 noiembrie 2007, când Patriarhul Daniel a oficiat ceremonia de sfințire a sitului și așezarea pietrei de temelie, marcând începutul lucrărilor concrete.
2011 – Sfințirea Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului
În 2009, Patriarhia Română a lansat o licitație publică pentru proiectarea edificiului, unul dintre cele mai complexe din construcțiile recente din România.
După selecția proiectantului, în septembrie 2010, a fost emisă autorizația de construcție nr. 314-S, permițând demararea lucrărilor la infrastructură.
Momentul principal a fost 24 octombrie 2011, când Patriarhul Daniel a sfințit Paraclisul Catedralei, dedicat Învierii Domnului și Sfântului Ioan Gură de Aur.
2013 – Începerea ridicării suprastructurii
După finalizarea fundației, în 28 iunie 2012, Patriarhul Daniel a oficiat slujba de sfințire a radierului general, temelie pentru întreaga construcție.
Lucrările au continuat cu ridicarea pereților principali, turlelor și cupolelor, cea mai înaltă, Turla Pantocrator, atingând 120 de metri.
În septembrie 2016, în cadrul „Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din întreaga lume”, s-a oficiat prima Sfântă Liturghie la Catedrală.
2018 – Sfințirea Altarului
În 2018, a avut loc momentul mult așteptat al consacrării Altarului, pe 25 noiembrie, în cadrul unei slujbe oficiate de Patriarhul României, Daniel, împreună cu Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului.
Ceremonia a avut loc în prezența multor ierarhi, preoți și credincioși din țară și diaspora, iar peste 150.000 de persoane s-au închinat în zilele în care Altarul a fost deschis publicului.
După sfințire, a fost celebrat primul hram al Catedralei Naționale, Sfântul Apostol Andrei, și s-au păstrat și hramul Înălțarea Domnului.
2019 – Vizita Suveranului Pontif
Pe 31 mai 2019, Papa Francisc a vizitat Catedrala Națională, fiind întâmpinat de Patriarhul Daniel și de membrii Sfântului Sinod. În timpul acestei vizite, Papa a rostit rugăciunea „Tatăl nostru” și a transmis un mesaj despre unitate și fraternitate creștină.
Catedrala Națională găzduiește cel mai mare iconostas din lume
În ultimii ani, lucrările de finisare interioară și exterioară, pictura în mozaic și instalațiile tehnice au fost prioritare.
Edificiul deține cel mai amplu iconostas din lume, cu o lungime de 23,8 metri și o înălțime de 17,1 metri. În februarie 2024 a fost montată icoana Pantocrator, fixată în turla principală, cu un diametru de 12 metri și o suprafață totală de peste 150 de metri pătrați.
Au fost finalizate picturile din absida altarului, precum și instalarea sistemelor de iluminat și acustică, și amenajarea zonei din jur.
În aprilie 2025, pe turla principală, cunoscută ca Turla Pantocrator, a fost montată o cruce de aproximativ șapte tone.
Ceremonia de consacrare a Catedralei marchează finalizarea unui proiect de peste un secol, consolidând dorința exprimată încă din vremea Regelui Carol I, de a avea o catedrală reprezentativă pentru întreaga națiune română.
Sfaturile autorului:
Detalii complete despre momentul sfințirii Catedralei Mântuirii Neamului din București.
Imagini impresionante ale Catedralei Mântuirii Neamului înainte de solemnitatea sfințirii.
Crucea de șapte tone montată pe turla principală a Catedralei Naționale.
