La Catedrala Mântuirii Neamului din București, mii de vizitatori au stat ore întregi la coadă pentru a admira interiorul și altarul, deschise publicului până la sfârșitul săptămânii. La ora 16:00, jandarmii estimau un timp de așteptare de cel puțin cinci ore. Mulți au sosit încă din primele ore ale dimineții, unii din curiozitate, alții din credință. Printre ei, voci diverse, de la cei care consideră catedrala „un ideal realizat” la cei care afirmă că este „făcută pe banii contribuabililor”.
Luni după-amiază, coada de la Catedrala Mântuirii Neamului se întindea pe sute de metri, de-a lungul zidului care înconjoară edificiul impozant. Oamenii sprijiniți de gardurile metalice, își făceau semnul crucii și priveau spre turlele aurii, așteptând să intre. Conform estimărilor jandarmilor, la ora 16:00, timpul de așteptare era de cel puțin cinci ore.
De dimineață, de la ora 7, vizitatorii au început să sosească, întrucât în această perioadă, Catedrala Națională poate fi explorată în întregime, inclusiv altarul, accesul fiind de obicei restricționat. În interior, fluxul de persoane este controlat, iar exterior coada rămâne stabilă, șerpuind pe bulevard.
În tumult, o femeie cu batic gri și geacă galbenă distribuie foi cu rugăciuni. „Dați-le înapoi dacă nu le mai doriți, nu le aruncați”, le spune celor curioși. Mai încolo, un bărbat distribuie pliante cu învățături ortodoxe, citate din preoți și pasaje biblice.
Din când în când, cineva răspunde la telefon: „Nu are rost să vii, se stă trei-patru ore.”
Unii renunță, alții așteaptă tăcuți, sperând să vadă altarul pentru câteva minute cel puțin.
„Aceasta este realitatea”
Printre cei aflați la coadă se numără Bucur Petru, pensionar, originar din Hîrlău, Iași. Poartă o geacă roșie și întreabă unde se termină rândul.
A fost și la sfințirea catedralei, „în jurul orei 10 dimineața”, când „era și mai multă lume”, dar atunci „doar pe ecrane se vedea ceva”.
„E frumoasă, dar a fost construită din banii contribuabililor. Aceasta este realitatea, aceasta e adevărul”, afirmă el, privind către cupole.
Vorbește cu nostalgie despre Patriarhul Teoctist, „cel care discuta cu oamenii, era mai bun la suflet decât Patriarhul Daniel”, și adaugă: „Dumnezeu să ne dea mai multă înțelepciune, pentru că ne lipsește. Corupția vine din vârf, de la președinte până la oamenii obișnuiți.”
„Un vis împlinit”
Dumitru, 68 de ani, din București, a ieșit din Catedrală după aproape cinci ore de așteptare împreună cu soția. Este obosit, dar plin de entuziasm: „Este unică în lume, în tot ce s-a realizat aici. Totul este deosebit, extraordinar. Foarte bine executată, foarte frumos.”
Pentru el, catedrala reprezintă mai mult decât o construcție, ci un simbol, după cum povestește: „Nu contează costurile. Gândiți-vă că această lucrare, pentru mii de ani, va fi bucurie pentru noi, românii. Este făcută pentru părinții și bunicii noștri căzuți pe front.”
Spune că a vizitat-o și în 2018, „cu ocazia Centenarului”, și observă că „s-a transformat total”: „Ne-a plăcut extraordinar. Este un ideal realizat.”
Consideră că de acum înainte, oamenii ar trebui „să continue să vină, să viziteze, să contribuie și să promoveze catedrala, oricât de mult pot, 10 lei, 3 lei, fiecare după posibilități.”
„Ne pare rău, dar e prea aglomerat”
În dreptul bulevardului, o femeie cu o fetiță de mână privește nehotărât către coadă. „Am venit să vedem iconostasul, am auzit că e de Cartea Recordurilor, dar coada e imensă, nu se mai termină. Trei-patru ore, nu putem sta, mai ales cu nepoata după mine.”
Spune că a venit special la Catedrala Națională, dar va pleca în pelerinaj în Israel în zilele următoare și nu mai are răbdare să aștepte. „Ne pare rău, dar este prea multă lume.”
„Cei mari intră primii și au prioritate”
Mai în față, Irina, o pensionară de 78 de ani, a reușit să intre după aproape șase ore de așteptare: „Am stat de la 12:15 până la 17:00, dar am rezistat cu ajutorul lui Dumnezeu. A fost extrem de frumos, extraordinar. Avem și noi motive de mândrie.”
A lucrat 31 de ani și are o pensie modestă. Nu se plânge, dar privește cu realistic și, după evenimentul de ieri, de la sfințire, pe care l-a urmărit la televizor, afirmă: „Cei mari intră primii și beneficiază de toate. Așa e lumea, a fost mereu așa.”
„Puțini bani, dar a fost pentru viitor”
Puțin mai departe, Zamfira, 76 de ani, stă în coadă alături de un grup de prietene și nepotul ei. „Am venit să ne rugăm pentru sănătate, pentru păcii în lume, pentru copiii și nepoții noștri. Să fie iertați de păcate.”
Râde când menționează că „așteptarea merită dacă ne ajută Dumnezeu să intrăm în două ore” și, în glumă, îl prezintă pe nepot: „Ia-i numărul, poate vă potriviți. E necăsătorit. Tu câți ani ai? El are 29 de ani. Nu mai plătește chirie, te facem bucureșteancă.”
Despre catedrală, vorbește cu mândrie: „Patriarhia a realizat un lucru minunat. Mai investim, dar a fost meritat. Este cea mai mare din Europa, după cum am auzit.”
Spre seară, cozile continuau să fie lungi. Luminile s-au aprins și turlele au început să scintileze peste cei care mai așteptau. Unii se rugau în liniște, alții făceau fotografii sau priveau tăcut.
Potrivit estimărilor Patriarhiei, aproximativ 30.000 de persoane au vizitat luni Catedrala Națională pentru a trece prin altarul deschis publicului.
Catedrala, deschisă permanent până pe 31 octombrie
După sfințirea picturii, oficiată duminică de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Patriarhul Daniel, Catedrala Națională rămâne deschisă publicului nonstop până în data de 31 octombrie, pentru vizitare și admirație a interiorului și altarului.
Arhiepiscopia Bucureștilor a creat o hartă interactivă actualizată în timp real, pentru a afișa zonele unde se formează cozi.
La slujba de sfințire, au fost prezenți aproximativ 25.000 de credincioși, dintre care 2.500 au fost invitați oficial, iar în curte s-au aflat 8.000 de pelerini organizați din toate eparhiile țării.
