Tineri utilizând dispozitive mobile (Foto: Antonio Guillen Fernández / Panthermedia / Profimedia)
Generația Z va trebui să depună eforturi semnificative pentru a-și menține nivelul de trai pe măsură ce inteligența artificială transformă piața muncii, mulți confruntându-se cu perspectiva de a câștiga mai puțin decât părinții lor, conform opiniilor lui Gary Shilling, un economist cu o istorie precisă în anticiparea bubblelor financiare.
Shilling, în vârstă de 88 de ani, și-a abandonat poziția de economist-șef la Merrill Lynch pentru a fonda în 1978 compania de consultanță A. Gary Shilling & Co. El avertizează acum asupra mutațiilor cauzate de IA, descrise drept „o problemă reală”, care ar putea determina unele persoane „să lucreze ca vânzători de burgeri pe stradă”.
„Lumea nu ne datorează nimic”, afirmă Shilling. „Tinerii trebuie să depună eforturi considerabile pentru a identifica domenii în care pot adăuga valoare și a-și crește productivitatea, deoarece aceasta este cea mai importantă în final”
Aprecierile sale apar într-un context în care tot mai multe dovezi indică faptul că Generația Z se confruntă cu condiții economice mai dificile decât cele experimentate de părinții lor la vârste similare.
Transformări structurale. Situația din România
Mutațiile industriale depășesc granițele dezvoltării personale, afectând fundamentele economice ale societății. Conform estimărilor McKinsey, până în 2030, până la 30% din pozițiile de muncă din economiile avansate vor fi automatizate sau eliminate de IA, cele mai vulnerabile fiind domeniile administrative, contabilitatea, retail, transporturi și logistică – exact sectoarele unde tinerii găsesc de obicei primele oportunități de angajare.
Pentru România, se estimează că peste jumătate din locurile de muncă actuale vor fi afectate de IA. Cu toate acestea, doar o treime din tinerii români dețin competențe digitale avansate, comparativ cu o medie europeană de 60%, conform Eurostat.
Sectorii din România cele mai expuse impactului IA includ: manufactură, agricultură, comerț, transporturi.
Este necesară implementarea unor programe extinse de recalificare, aproape de opt ori mai mulți adulți ar trebui să participe la cursuri de formare pentru a egaliza nivelul cu cele din țările nordice, conform raportului citat.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică anticipează că Generația Z va fi nevoită să se recalifice de trei până la cinci ori pe durata vieții active, într-un ritm fără precedent în istoria recentă a pieței muncii.
Declinul puterii de cumpărare
Deși salariile nominale înregistrează creșteri, valoarea activelor esențiale a crescut semnificativ mai mult decât veniturile. În România, salariile nete medii s-au dublat în ultimul deceniu, însă prețul locuințelor a crescut de 3,5 ori, iar chiria a crescut cu între 30% și 50% în doar trei ani.
În orașe precum București, Cluj-Napoca și Brașov, prețul apartamentelor noi acoperă acum 10-12 salarii medii anuale, față de de cinci-șase acum un deceniu. Chiar și cu o inflație moderată, puterea reală de cumpărare a salariilor rămâne sub nivelurile din 2019.
Tinerii de astăzi economisesc, în medie, jumătate din suma economisită de părinții lor la aceeași vârstă, indică Eurostat. Accesul la credite s-a înăsprit, iar costurile cu energia, transportul și alimentele au crescut, alimentând presiunea asupra bugetelor familiale.
Peste jumătate (55%) dintre tinerii români primesc sprijin financiar de la familie, această dependență scăzând odată cu creșterea vârstei – de la 77% în rândul celor de 18-21 de ani la doar 40% în rândul celor de 30-35 de ani. Suma primită variază, de regulă, până la 5.000 de lei anual.
