Țara noastră, evidențiată prin tandemul Nicușor Dan – Ilie Bolojan, devine tot mai frecvent ținta glumelor și criticațiilor. După ce presa maghiară ne-a ironizat pentru intenția de a ne transforma într-un „gigant militar” pe continent, sub influența americanilor care „țin toate pârghiile”, a venit și reacția vecinilor de peste Dunăre. Bulgaria planifică aderarea la zona euro începând cu 1 ianuarie 2026, iar mass-media locală avertizează că trebuie evitat scenariul similar cu cel al României, unde datoria publică a explodat, iar o criză financiară profundă este iminentă.
După o perioadă electorală de un an și jumătate, culminată cu anularea alegerilor prezidențiale, România se găsește în pragul unui impas economic major.
Ilie Bolojan a devenit premier al României în iunie 2025, implementând politici de austeritate; însă, datoria publică continuă să crească, deficitul bugetar este cel mai mare din Uniunea Europeană, iar criza financiară persistă.
N-am asimilat lecții și ne aflăm în aceeași situație critică
Diferit de Bulgaria, care și-a prezentat deja bugetul pentru 2026, România se află în același scenariu problematic. În plus, ca și cum nu am învățat nimic, ne pregătim să cheltuim pentru noi alegeri, de această dată pentru Primăria Capitalei.
- „Independența începe cu piese importate”, au explicat jurnaliști maghiari, după ce directorul fabricii Carfil din Brașov a afirmat că România vizează dezvoltarea unei drone autohtone.
- Presa din Ungaria a concluzionat că mult trâmbițata autonomie românească ar însemna, de fapt, „instruire cu instructori americani și componente din Occident”.
- Guvernul condus de Nicușor Dan și Ilie Bolojan continuă să implementeze măsuri de austeritate, în timp ce se pregătește pentru alegerile capitalei, implicând cheltuieli semnificative.
- Pentru moment, Bulgaria ne critică și ne servește drept exemplu negativ, devenind simbolul „așa nu”.
Bulgaria a stabilit deja două obiective principale în domeniul financiar: tranziția de la leva la euro, în noaptea dintre 2025 și 2026, și stabilirea bugetului pentru anul următor.
Modalități de evitare a unei „spirale negative”
Se discută în presa bulgară despre o „inerție a populismului” la nivel guvernamental, insistând asupra faptului că liderii trebuie să pună accent pe „bunăstarea cetățenilor”.
Într-o analiză publicată de dnevig.bg, economistul Nikola Iankov a avertizat că și Bulgaria poate intra într-o „buclă negativă”.
„Intrăm într-o spirală descendentă: creșteri de cheltuieli guvernamentale – majorări de impozite – scădere economică – venituri reduse – deficite în creștere – impozite majorate etc. Acestea ar trebui evitate și înlocuite cu măsuri contrare”, a transmis economistul.
Există și strategii pentru a contracara această „spirală negativă”, implicând limitarea majoră a cheltuielilor și consolidarea bugetului. Conform lui Nikola Iankov, România a procedat greșit și se va confrunta cu o criză fiscală majoră.
„Toate aceste aspecte reprezintă o misiune clară pentru guvernul bulgar de a limita majorarea cheltuielilor și de a întări bugetul într-un mod sustenabil, pentru a evita scenariul din România, cu datoria explozivă (peste 60% din PIB în 2026) și o criză fiscală gravă.
- Afacerea este facilitată de creșterea nominală rapidă a economiei naționale.
- În 2025, economia va fi cu aproape 6 miliarde de leva mai mare decât estimările inițiale ale bugetului.
Noua estimare macroeconomică pentru toamnă, realizată de Ministerul Finanțelor, indică un PIB de aproape 221 de miliarde de leva în 2025, comparativ cu peste 215 miliarde de leva conform bugetului inițial, se arată în declarația economistului.
România, „campionul” deficitului bugetar în Europa
Spre deosebire de Bulgaria, deficitul bugetar al României, guvernată de Nicușor Dan și Ilie Bolojan, pare să fie necontrolat și rămâne cel mai mare din Uniunea Europeană.
Datele Eurostat plasează România în fruntea clasamentului națiunilor cu cele mai mari deficite fiscale, înregistrând un deficit de 9,3% din PIB, cea mai mare valoare din UE, conform celor recent publicate.
- Următoarele țări în top sunt Polonia, Franța și Slovacia, în timp ce media Uniunii Europene se situează la 3,1%.
- Bulgaria a încheiat 2024 cu un deficit de 3% din PIB, iar Ungaria cu aproximativ 5%.
La finalul anului trecut, datoria publică a României era de 54,8% din PIB. În prezent, datoria totală ajunge la 1.040 miliarde lei, aproape 60% din PIB, o cifră alarmantă semnalată și de economistul bulgar Ivankov.
Pe de altă parte, Estonia și Bulgaria reușesc să mențină datoriile sub pragul de 30% din PIB, fiind exemple de echilibru bugetar.
Bugetul Bulgariei pentru 2026. Datorie peste 30% din PIB, deficit de 3%, contribuții sociale majorate
Situația nu este optimă în Bulgaria, însă progresul se vede. La 3 noiembrie, după termenul legal de depunere, proiectul de buget pentru 2026 a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Proiectul bugetului pentru 2026 prevede:
- Un deficit de 3% din PIB pentru următorii trei ani;
- O încetinire a creșterii economice la 2,7%, cu o inflație estimată în jur de 3,5%;
- Un nivel de șomaj de 3,6%.
Ministerul Finanțelor a publicat proiectul Legii Bugetului de Stat pentru 2026 și Proiecția Fiscală Pe Orizont Mediu pentru perioada 2026-2028.
În contextul adoptării euro de la 1 ianuarie 2026, „documentele și estimările privind procesul bugetar sunt pregătite în euro, la cursul oficial de schimb”, conform raportului ministrului Petkova.
- Următoarele discuții vor viza proiectul de buget, în cadrul Consiliului Național pentru Coordonare Tripartită, care include reprezentanți ai sindicatului și patronatelor;
- Având în vedere termenele limită, este probabil ca observațiile suplimentare să nu fie luate în considerare în această etapă;
- Urmează aprobarea guvernamentală, proces care se anunță formal, și apoi ratificarea finală în Parlament, cu posibilitatea de modificări.
Asociația Patronatelor Bulgare (ABEO) a criticat modul în care Ministerul Finanțelor trimite proiectul de buget, considerând că termenele limită sunt prea strânse pentru o evaluare eficientă.
„Predictibilitate, stabilitate și colaborare, nu decizii impulsive cu ușile închise”
Într-o scrisoare adresată viceprim-ministrului și ministrului de Finanțe, patronatele avertizează că majorarea contribuțiilor sociale și a impozitului pe dividende poate afecta investițiile și competitivitatea economică a Bulgariei.
Această creștere ar putea duce la scăderea atractivității mediului de afaceri, iar patronatele solicită dezbateri publice și dialog social real pentru evitarea unor decizii potențial distructive.
- AOBR consideră „în totalitate inacceptabil” majorarea contribuțiilor sociale cu peste 10% și dublarea impozitului pe dividende, subliniind riscurile de declanșare a unor procese ireversibile precum ieșirea capitalurilor, creșterea economiei subterrane, diminuarea competitivității și accelerarea inflației.
- Patronatele subliniază că destinatarii acestor măsuri sunt vulnerabili la o serie de efecte negative, iar veniturile bugetare totale ar putea chiar să scadă în urma acestor traiectorii.
„Tara noastră are nevoie de predictibilitate, stabilitate și colaborare, nu de decizii impulsive și decizii luate fără consultări”, reafirmă patronatele din Bulgaria.
Industria turismului din Bulgaria, în alertă. Va funcționa metoda „două portofele”?
Intrarea în zona euro, planificată pentru 1 ianuarie 2026, aduce și anumite dificultăți. Reprezentanții sectorului turistic semnalează riscuri legate de modalitatea de plată în noaptea de Revelion.
Hotelierii din Bansko sunt preocupați de gestionarea plăților și a raportării veniturilor în perioada în jurul Anului Nou, solicitând consultări cu autoritățile competente și cu Agenția Națională de Venituri.
Industria turistică bulgară suportă primele impacte ale tranziției la euro, iar reprezentanții facilitatăților hoteliere și restaurante din Bansko nu au primit încă răspunsuri clare la întrebările lor, afirmă Malin Bystrin, președintele Uniunii Afacerilor din Turism din Bulgaria.
În noaptea de Revelion, băncile vor fi închise, iar bancomatele vor fi aglomerate, în timp ce populația nu știe câți euro trebuie să aibă pentru plățile în euro, după trecerea de la leva.
„Imaginați-vă că, la un raport de 12 la 1, plătiți facturile în leva, apoi în euro. Nu știm câți euro ar trebui să păstrăm. Ar fi nevoie de un portofel cu euro și unul cu leva. În plus, nu știm exact suma necesară. Putem doar anticipa, dar băncile nu funcționează în timpul acestei perioade, ceea ce ne îngrijorează foarte mult. Nu suntem pregătiți”, a declarat Bystrin.
